MApN face recrutări masive, dar românii nu vor să lucreze în Armată, chiar dacă ar primi bani să stea acasă

De ce nu vor românii să lucreze în Armată. România are în prezent în jur de 67.000 de militari activi, iar bazinul rezerviştilor s-a redus la numai 50.000 de rezervişti cu tot cu cei voluntari. Specialiştii atrag atenţia că, în câţiva ani MAPN nu ar mai avea pe cine mobiliza în cazul unui conflict.

De ce nu vor românii să lucreze în Armată

Preşedintele Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România (AORR) spune că în 5 ani România va pierde clasa I a rezervei, adică cea mai importantă, formată din cei până în 45 de ani, iar în actualul ritm, în 15 ani nu va mai exista rezervă.

Citeşte şi Ministerul Apărării recrutează rezervişti voluntari. Ce solde vor încasa militarii

„Nu există nicăieri în lume o armată fără rezervişti. Exemplul Poloniei este cel mai grăitor, au introdus instituţia rezervistului voluntar la timp şi au peste 50.000 de rezervişti, iar România are sub 1.000. A fost o greşeală a decidenţilor politici, pentru că noi am suspendat serviciul militar obligatoriu în 2007 şi abia în 2017, la 10 ani distanţă, am avut prima serie de rezervişti voluntari. Spre deosebire de noi, Polonia a suspendat serviciul militar în 2009, dar tot atunci a adoptat şi legea rezervistului voluntar”, a subliniat generalul în retragere, potrivit Adevărul.   

Alte articole

Se fac recrutări în Armată. Unde se vor antrena noii recruți și câți bani vor primi pe lună

Un deputat PNL a primit un ordin de chemare la mobilizare și acuză jocuri politice la vârf: „PSD vrea să destabilizeze guvernul”. Ce se întâmplă, de fapt, cu rezerviștii din România

Campania Ministerului Apărării de recrutare a rezerviştilor nu pare să aibă deloc succes, deşi MApN a modificat condiţiile de recrutare rezervate acestei categorii de personal.

A fost eliminată obligativitatea restituirii cheltuielilor aferente pentru recrutarea şi selecţia rezerviştilor voluntari în situaţia nesemnării sau nefinalizării contractului. De asemenea, a fost scoasă din legislaţie şi obligativitatea înştiinţării unităţii cu care a încheiat contract cu privire la părăsirea localităţii pentru o perioadă mai mare de 48 ore.

Mai mult, solda militarilor rezervişti, care stau acasă şi se prezintă la unitate numai în scurte perioade de pregătire, a fost mărită de la 10% la 30% din salariul unui militar activ, dar fără succes. La ultima campanie de recrutare, MApN a scos la concurs 775 de locuri de rezervist voluntar, dar numai 331 s-au ocupat.

„Spre deosebire de alte ţări europene şi inclusiv Statele Unite ale Americii, unde serviciul militar are un rol fundamental şi beneficiază de mult respect din partea populaţiei, în România ultimelor ani Armata Română a rămas în uitarea cetăţenilor. Una dintre explicaţii este dată de faptul că aceste beneficii pentru rezerviştii voluntari nu sunt cunoscute publicului de interes. Ministerul Apărării, la nivel naţional şi prin centrele militare judeţene, cu excepţia campaniilor de recrutare pentru liceele militare, nu are alte activităţi cunoscute. Exista o politică de marketing militar prin paginile de internet (Facebook), însă publicul-ţintă nu este convins întotdeauna de un anunţ online. Cred că sunt necesare campanii de informare constante prin intermediul televiziunii naţionale şi a posturilor de radio”, susţine psihologul Mihai Copăceanu.

La rândul lui, sociologul Mircea Kivu susţine că insuccesul campaniei de recrutare a rezerviştilor voluntari are la bază două motive.

„În primul rând, cei care vor să urmeze o profesie militară optează pentru cea activă, pentru că vine cu toate beneficiile. Adică subvenţionarea chiriei, soldă întreagă, sporuri pentru hrană şi aşa mai departe. Pe când funcţia de rezervist voluntar vine cu o soldă mult micşorată, dar şi cu o serie de constrângeri. Adică raportul beneficii/constrângeri este net superior în cazul militarilor activi. Apoi, cred că trebuie o strategie de recrutare mai inspirată. În fond şi la urma urmei, această campanie de recrutare este similară uneia de vindere a unui produs.

Poate MApN ar fi trebuit să realizeze un studiu de piaţă pentru a vedea ce vor oamenii de la o astfel de funcţie pentru a o accesa”, a precizat Mircea Kivu.

Citeşte şi Traian Băsescu, despre un posibil război în Ucraina: „Majoritatea rezerviştilor noştri sunt plecaţi la muncă în Spania, Italia. Trebuie să ne refacem capacitatea de a-i aduce sub arme”