De ce PSD va continuă să susțină creșterea pensiilor românilor: datele oficiale arată că România este mult sub media europeană

Prin angajamentul politic asumat, PSD urmărește să introducă măsuri care să crească în continuare pensiile românilor și să le alinieze, cel puțin, la media UE. Pentru a susține majorarea pensiilor prin creșterea PIB, Guvernul Ciolacu a asigurat investiții-record din 2023, de peste 101 mld. lei, aducând o creștere a PIB până la un maxim istoric de peste 1.600 mld. Lei.

Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adus pensiile la 9,4% din PIB, un maxim istoric

Cifrele statistice pentru Uniunea Europeană, valabile pentru anul 2021, au fost publicate de Eurostat la 11 iunie. Conform acestor date, cu un nivel al cheltuielilor publice brute cu pensiile de 8,8% din PIB, țara noastră se afla, la acel moment, la peste 4 procente sub media europeană de 12,9%. Între timp, potrivit datelor oficiale guvernamentale, pentru 2023, bugetul total pentru plata pensiilor a fost de 8,64% din PIB.
Pentru anul 2024, incluzând măririle efectuate de Guvernul Marcel Ciolacu din luna ianuarie, precum și cu cele anunțate de social-democrați pentru septembrie, procentul estimat este de 9,4%.

Citeste si Marcel Ciolacu, anunț de ultima oră despre viitorul românilor: „Vrem să menţinem puterea de cumpărare şi să susţinem avansul produselor româneşti pe piaţă”

Noua lege a pensiilor, îndeplinirea unui obiectiv major al PSD

Adoptată cu o largă majoritate parlamentară și validată de experții Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale, noua lege a pensiilor, din noiembrie 2023, garantează atât sustenabilitatea pe termen lung a noului sistem de pensii, cât și stabilitatea politică privind aplicarea reformei, care anterior a fost blocată de guvernarea de dreapta din perioada 2020-2021.

Alte articole

Ciolacu, atac dur la Bolojan pentru că România încă nu are buget pe 2026. ”Asta spune totul despre incompetența economică și lipsa totală de viziune a premierului!”

Ciolacu, atac dur la Bolojan și Țoiu privind repatrierea românilor blocați în Orient. ”Comunicatele contradictorii și lipsa unei coordonări clare arată modul în care gestionează o situație care cere decizie rapidă și responsabilitate”

Din anul 2017, când PSD a deschis dezbaterea privind necesitatea reformării sistemului de pensii și până la intrarea noii legi în vigoare, la 1 ianuarie 2024, valoarea punctului de pensie a crescut de peste două ori, de la 917 lei la 2.031 lei. Cea mai mare parte a acestei creșteri s-a realizat în timpul guvernărilor PSD.

În 2021, România a plătit pensii mai mari decât Ungaria, dar la jumătate față de Grecia

O sumă de aproximativ 1.882 mld. euro a fost cheltuită, în anul 2021, pentru plata pensiilor în țările membre ale UE, sau 12,9% din Produsul Intern Brut al UE, conform datelor publicate de Eurostat. Cu 8,8% din PIB, România este peste Ungaria (7%), Bulgaria (7,8%), Slovacia (8,5%) sau Estonia (8,1%), dar la aproximativ jumătate din procentul alocat de Grecia (16,4%) și cu mult sub Italia (16,3), Austria (15%) sau Franța (14,9%)
Tot în anul 2021, puțin peste un sfert din populația UE (27,2%) beneficia de cel puțin o pensie. Pe diferite categorii de pensii, cea mai mare categorie din UE o reprezintă pensiile pentru limita de vârstă, fiind responsabile pentru 79,9% din totalul cheltuielilor cu pensiile și o cotă de 80,3% din beneficiari din totalul pensionarilor înregistrați.

Citeste si Marcel Ciolacu despre amânarea alegerilor prezidențiale: „Această decizie o iau cu colegii mei, nu este o decizie proprie, nu ne spunem o rugăciune și ne punem o dorință”

Urmează pensiile de urmaș, care sunt a doua mare categorie, responsabile pentru 12% din totalul cheltuielile cu pensiile și 21,3% din beneficiari și pensiile de invaliditate (7,9% din cheltuieli și 12,2% din beneficiari). În rândul statelor membre, proporția cea mai mare din populație care beneficia de cel puțin o pensie era în Slovacia (33,2%), la polul opus fiind Cipru, unde doar 19% din populație care beneficia de cel puțin o pensie.