De ce răcim mai des în sezonul rece

„Studiul pleaca de la ipoteza ca la nivelul epiteliului cailor respiratorii, (strat de celule ce acopera caile aeriene in portiunea lor interna, avand astfel contact direct cu aerul ambiant prin respiratie) dupa expunerea la aer rece ambiant apare o scadere a rapiditatii si intensitatii raspunsului de aparare al acestor celule fata de virusul racelii comune denumit Rhinovirus (chiar si cand scaderea de temeperatura la nivelul cailor respiratorii este de cateva grade (de la 37 grade C la 33 grade C). Plecand de la faptul cunoscut de catre cercetatori, anume ca rhinovirusul se multiplica mai bine la temperaturi mai reci, in jurul a 33 de grade Celsius, fata de 37 de grade Celsius, temperatura normala a corpului, acestia au incercat sa afle motivul pentru care replicarea virusului se face mai bine la temperaturi scazute”, spun specialistii Omnia Medical Center (www.omniamedical.ro).

Studiile au fost efectuate folosind celule epiteliale din caile aeriene ale soarecilor, avand ca scop aflarea motivului pentru care replicarea rhinovirusului este mai intensa la temperaturi scazute. S-a constatat ca prin expunerea la temperaturi mai scazute decat cele de 37 grade C apare la nivelul celulelor epiteliale o intarziere in recunoasterea particulei virale si in declansarea unui raspuns de aparare impotriva virusului din partea sistemului imun, ceea ce permite multiplicarea virusului la nivelul epiteliului respirator si favorizeaza aparitia simptomelor de raceala.

Pentru a explora relatia dintre temperaturile interne ale corpului si capacitatea de aparare fata de un virus, echipa de cercetare a incubat celulele soarecilor in doua loturi, fiecare expuse la temperaturi diferite. Un grup de celule a fost incubat la 37 de grade Celsius, pentru a imita temperatura gasita in plamani si celalalt la 33 de grade Celsius, pentru a imita temperatura la nivelul nasului dupa inhalarea de aer rece.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cercetatorii au analizat apoi felul in care celulele incubate la tempetaruri diferite au reactionat dupa expunerea la rhinovirus. Rezultatul demonstrat a fost ca fluctuatiile temperaturilor interne ale corpului nu au avut un impact direct asupra virusului in sine, ci asupra raspunsul imun direct al organismului la virus. Astfel celulele expuse la temperatura de 37 grade C au raspuns mai bine, reusind sa impiedice multiplicarea virusului si impiedicand astfel aparitia racelii, pe cand cele expuse la temperatura de 33 grade C au initiat mai greu un raspuns imun iar multiplicarea virusului nu a putut fi oprita, permitand declansarea racelii.

Alte articole

Alertă veterinară la granița României. A fost confirmat primul focar de RFAV, un virus transmis până acum doar la animalele sălbatice

Oana Roman și fiica ei au probleme de sănătate după vacanța din Egipt: „Amândouă bolim. Efectiv nu mă pot mișca”

Cum ar putea temperaturile exterioare sa afecteze aceasta dinamica?

„Prin inhalarea aerului rece din mediul ambiant, temperatura de la nivelul foselor nazale va fi mai scazuta (33 grade C) decat cea de la nivelul cailor aeriene pulmonare (37 grade C) si nu va permite organismului sa se apare eficient, virusul se va replica si duce la aparitia simptomelor de raceala”, afirma specialistii Omnia Medical Center.

Astfel, cand aerul ambiant are temperaturi mai scazute, adultii pot manifesta simptome de raceala si de 3 ori in acelasi an, in timp ce copiii pot face raceli de 2 ori mai frecvent decat un adult, dat fiind faptul ca sistemul lor imunitar nu este unul complet matur.

Cine este mai predispus la raceli pe timpul sezonului rece?

Nici in urma cercetarilor nu exista un consens cu privire la modul in care sistemul nostru imunitar functioneaza si de ce unii dintre noi sunt mai predispusi la a contracta infectia cu rhinovirus decat altii. Printre factorii de risc se numara: imunodepresia, coexistenta de boli cronice, varsta copilariei sau prematuritatea si varsta inaintata.

Nu doar vremea rece poate fi un motiv.

Fie ca este vorba doar de temperaturile scazute ale aerului ambiant, la care se mai pot asocia in sezonul rece si aglomerarea in spatii inchise, inadecvat ventilate, cu un risc mai mare de diseminare/contractare a virusurilor un lucru este cert: toamna si iarna sau la trecerile bruste cald/frig plus contactul infectios suntem mai predispusi sa racim.

Pe de alta parte, in ceea ce priveste virusul gripal (Influenza) lucrurile stau un pic diferit. Cercetatorii din New York considera ca au rezolvat una dintre marile mistere ale gripei: de ce racim cel mai des in lunile friguroase? Raspunsul are legatura de aceasta data cu virusul in sine. Este mai stabil si ramane mai mult in aer atunci cand aerul este rece si uscat, conditii ce se regasesc in sezonul rece.

O serie de alte ipoteze sustin ca gripa este comuna toamna si iarna deoarece oamenii stau mai mult in interior, viata cotidiana presupune gruparea in comunitati, copiii incep scoala, de aceea virusul se raspandeste mult mai usor dintr-un mediu in altul prin intermediul celor ce sunt deja afectati dar continua sa vina in comunitatile mai sus amintite.

De asemenea, virusurile se transmit mult mai usor in medii cu umiditate scazuta, de 20%, asa cum arata studiile, iar in cazul in care umiditatea ajunge la 80% exista sanse scazute ca virusul sa ramana viabil pentru a fi transmis de la o persoana la cealalta.