De ce se pune busuioc sub pernă și când? Tradiții, simboluri și credințe legate de Bobotează

De ce se pune busuioc sub pernă? Boboteaza este sărbătorită de creștinii ortodocși la începutul fiecărui an, pe 6 ianuarie, și marchează Botezul Domnului. Alături de sărbătoarea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, prăznuită pe 7 ianuarie, Boboteaza marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă și al celor dedicate Nașterii lui Iisus Hristos. În tradiția românească, Boboteaza este un moment important atât din punct de vedere religios, cât și popular, fiind însoțită de numeroase obiceiuri, credințe și practici transmise din generație în generație.

În cadrul sărbătorii de Bobotează, busuiocul este prezent în ritualurile religioase, fiind folosit la sfințirea apei. Busuiocul apare astfel ca o plantă asociată direct cu actul religios și cu binecuvântarea, motiv pentru care este considerat sacru. Prezența busuiocului în aceste ritualuri explică de ce el este folosit și în obiceiurile populare legate de această sărbătoare.

Citește și: Ce rugăciuni să spui de Bobotează pentru a-ți curăța sufletul și a primi binecuvântarea Domnului

Ajunul Bobotezei, momentul în care se pune busuioc sub pernă

Tradiția de a pune busuioc sub pernă se practică în Ajunul Bobotezei. În credința populară, această noapte este considerată un moment special, favorabil farmecelor, descântecelor și practicilor magice. Se spune că în noaptea de Bobotează, fetele își pot vedea ursitul în vis dacă respectă anumite obiceiuri, printre care se numără și punerea busuiocului sub pernă.

Alte articole

Ce rugăciuni să spui de Bobotează pentru a-ți curăța sufletul și a primi binecuvântarea Domnului

Lovitură grea pentru bugetari! Se taie ZILELE LIBERE DE Bobotează, Sfântul Ion şi 24 Ianuarie

Planta de busuioc este asociată în folclorul românesc cu iubirea, fidelitatea și puritatea, motiv pentru care este ales pentru ritualurile legate de aflarea ursitului. Punerea busuiocului sub pernă este văzută ca un gest prin care fata își exprimă dorința de a-și afla destinul și de a găsi un partener potrivit.

Credința populară spune că busuiocul are puterea de a dezvălui viitorul prin intermediul viselor, mai ales într-o noapte cu o semnificație aparte, precum cea a Bobotezei.

Credințe populare de Bobotează

În tradiția populară românească, Boboteaza păstrează numeroase elemente specifice sărbătorilor de Crăciun și este însoțită de obiceiuri, credințe și practici transmise din generație în generație. Această sărbătoare este strâns legată de ideea de purificare, de aflare a ursitului și de prorociri pentru noul an.

În multe zone ale țării, de Bobotează se colindă, se fac farmece și descântece, iar fetele încearcă să își afle ursitul. Tradiția spune că în noaptea de Bobotează, fetele își pot visa alesul dacă pun sub pernă busuioc legat cu fir roșu. Busuiocul este considerat o plantă sacră, iar folosirea lui în acest context este legată de credința că poate dezvălui destinul și viitorul în dragoste. Tot în credința populară se spune că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, iar această credință este valabilă și pentru băieți.

Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri de Bobotează este sfințirea apelor și aruncarea crucii. Preotul merge la un râu sau la un lac, unde aruncă o cruce în apă, iar mai mulți bărbați se aruncă după ea pentru a o recupera. Cel care aduce crucea la mal primește binecuvântarea preotului și se crede că va avea noroc tot anul. În trecut, bărbatul care scotea crucea din apă era răsplătit inclusiv de domnitor și se bucura de un mare respect în comunitate.

Tot de Bobotează este întâlnit și obiceiul numit Iordănitul femeilor, practicat mai ales în nordul țării. Femeile se adunau și petreceau peste noapte, iar dimineața îi luau pe sus pe bărbații întâlniți pe drum, amenințându-i cu aruncarea în apă. În unele regiuni, tinerele neveste erau integrate simbolic în comunitatea femeilor căsătorite prin stropirea cu apă, într-un ritual de purificare și acceptare.

Ajunul Bobotezei are, la rândul său, o semnificație aparte. În această zi, românii pregătesc o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub fața de masă se pune fân, iar pe masă se așază douăsprezece feluri de mâncare de post, precum coliva, sarmalele cu crupe, borșul de pește, peștele prăjit sau plăcintele de post. Nimeni nu se atinge de mâncare până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiralesa, termen de origine greacă ce înseamnă „Doamne, miluiește!”. După sfințire, o parte din mâncare este dată animalelor, pentru fertilitate și protecție.

Citește și: 3 zodii care vor avea parte de binecuvântări celeste după Bobotează. Vin vești bune, emoții pozitive, iar viața începe să curgă mai lin

Boboteaza este însoțită și de numeroase credințe legate de vreme și de interdicții. Se spune că pomii încărcați de promoroacă în Ajunul Bobotezei vestesc un an roditor. Totodată, tradiția afirmă că animalele vorbesc la miezul nopții. În ziua de Bobotează nu se spală rufe, nu se dau lucruri cu împrumut și sunt interzise certurile, pentru ca anul să fie unul liniștit și prosper.

Pe 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul, are loc obiceiul cunoscut sub numele de „Udatul Ionilor”, practicat mai ales în Transilvania și Bucovina. Cei care poartă numele Ion sau derivate ale acestuia sunt purtați prin sat și stropiți sau duși la râu, într-un ritual de purificare.

Pentru catolici, pe 6 ianuarie este sărbătorită Epifania, care simbolizează arătarea lui Hristos către cei trei magi, care i-au adus daruri de aur, smirnă și tămâie. În mai multe țări europene, Epifania este marcată prin tradiții specifice. În Franța se pregătește celebra „galette des rois”, în care este ascunsă o figurină, iar cel care o găsește devine „regele zilei”. Tradiții similare există în Belgia, Olanda, Spania și Italia, unde copiii primesc cadouri de la regii magi, iar sărbătoarea este însoțită de petreceri și obiceiuri populare.