Pe lângă beneficiul direct pentru cetăţeni, care plătesc mult mai puţin pentru gaze, industria petrochimică şi cea siderurgică din SUA a redevenit competitivă.

Mai mult, potrivit estimărilor companiei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC), industria americană îşi va reduce costurile cu până la 11,6 miliarde de dolari în fiecare an până în 2025, ca urmare a exploatării gazelor de şist. Scăderea costurilor la gaz se văd în industria chimică, unde companiile de profil au realizat investiţii de 15 miliarde de dolari în producţia de etilenă, o resursă esenţială pentru industrie, mărind capacitatea de producţie cu 33%. Acest lucru va duce către o ofertă mai mare de produse chimice disponibile pe piaţă şi, evident, la o scădere a preţului acestora, reducând astfel costurile altor producători. În final, cetăţenii vor fi cei care vor beneficia direct.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Surpriză neașteptată pentru șoferi la pompă. Prețul la ...

Marius Budăi, anunţul momentului pentru românii cu salarii ...

Îngrijorător este faptul că în faţa revoluţiei gazului de şist americat, Europa pare neputinciaosă. Preţul gazelor naturale folosite în Europa este de până la cinci ori mai mare decât în SUA, ceea ce creează o perspectivă sumbră pentru industria europeană. Tot mai multe companii aleg să-şi mute investiţiile din Europa în SUA pentru a beneficia de un preţ cât mai mic la costurile de producţie. De asemena, productivitatea muncii din industria SUA a crescut cu 1,8% de la începutul anilor 2000, în timp ce în zona euro indicatorul a urcat cu doar 0,66%. Dacă Europa pare grispată, România pare a avea perspective bune în acest sens.

După cum ştim, România depinde de gazul rusesc, iar pe măsură ce anii trec, dacă nu se schimbă nimic, vom deveni din ce în ce mai dependenţi, ca urmare a faptului că producţia internă scade. Specialiştii estimează că ţara noastră mai are rezerve de gaze naturale doar pentru 10 ani. Acum, ţara noastră cumpără gaz din producţia internă de la Petrom şi Romgaz cu 163 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce importurile ruseşti costau 427 de dolari pe mia de metri cubi. Mai mult, anul viitor, ca urmare a liberalizării, mia de metri cubi de gaze interne ar trebui să coste 382 de dolari pentru industrie. Astfel, gazele din intern vor ajunge să coste de 2,4 ori mai mult. De asemenea, de menţionat este faptul că în prezent România plăteşte un pret la gaze naturale de 7 ori mai mare decât în SUA.

Însă lucrurile s-ar putea schimba radical. România este cotată ca având printre cele mai mari rezerve de gaze de şist din Uniunea Europeană, iar avantajele pentru ţara noastră, dacă ar exploata aceste rezerve, ar fi imense şi s-ar vedea în mod direct în buzunarul cetăţenilor. În primul rând, ţara noastră ar deveni independentă de gazele de import, care în acest moment acoperă circa 20-25% din consumul intern de gaze. Deci, banii pe care-i dădeam ruşilor pe gaz ar merge către educaţie, sănătate, precum şi alte investiţii. În al doilea rând, revoluţia gazelor de şist ar duce către revigorarea unui business de exploatare care ar implica echipamente, specialişti, logistică şi transporturi. Mai mult, preţul la gaze va fi unul redus, fapt benefic pentru industria petrochimică internă care va avea de lucru, putând chiar să se ajungă la înfiinţarea de noi capacităţi de producţie chimice.

Un alt beneficiu pentru România ar veni din redevenţele pe care statul le-ar obţine de pe urma exploatării gazelor. Luând în considerare un procent mediu de 7%, cât este în acest moment, ar rezulta încasări din redevenţe pe gaze de 38,5 de miliarde de dolari, sumă eşalonată pe perioada exploatărilor. Anul trecut, România a încasat din redevenţele pe petrol şi gaze 1,2 miliarde de lei. De asemenea, deloc de ignorat sunt banii care vor veni din impozite şi taxe la buget, rezultate din activitatea efectivă a tuturor companiilor care vor avea de lucru în jurul gazelor de şist.