De ce trebuie să ne ținem economiile în Euro. Explicația economistului Radu Georgescu

Economistul Radu Georgescu explică, într-o postare pe Facebook, motivele pentru care economiile în euro ar putea fi o alegere mai sigură pentru români decât cele în lei. Deși dobânzile pentru depozitele în lei sunt mai mari, stabilitatea monedei și impactul asupra costurilor de trai sunt factori importanți de luat în considerare.

„Primesc des întrebarea «În ce monedă ții banii?». Toți banii mei sunt în depozite în euro. Chiar dacă dobânda la depozitele în lei este mai mare. Dobânda mică înseamnă monedă puternică. Dobânda mare înseamnă monedă slabă. Eu vreau să țin banii familiei într-o monedă puternică. Un alt motiv pentru care țin banii în euro este faptul că toate prețurile din România sunt legate de euro: apartamente, chirii, mașini, internet etc. În acest fel mă protejez pentru devalorizarea leului”, scrie Radu Georgescu.

De ce trebuie să ne ținem economiile în Euro

Economistul atrage atenția asupra unor factori economici care pot influența deprecierea leului în viitorul apropiat. Unul dintre acești factori este deficitul de cont curent al României, care a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani.

„Valoarea unei monede este dată de indicatorul Cont Curent. Acest indicator arată tranzacțiile dintre diversele monede. România are cel mai mare deficit de Cont Curent din UE. În 2024 au ieșit din România (din tranzacții comerciale import – export) 27 miliarde euro, mai mult decât au intrat. Acest indicator a crescut cu 7 miliarde euro comparat cu 2023.

Alte articole

Cum poți strânge 6.400 de euro pentru copilul tău, fără să plătești impozit. ”O sumă garantată la majorat”

Economistul Radu Georgescu anunţă un „tsunami fiscal” în 2026 şi compară România cu Japonia: „Premierul nipon a mâncat sushi stricat?”

Citește și : Anunţul BNR pentru toţi românii care au un telefon mobil performant

În mod normal, euro ar trebui să crească în fiecare zi. Cursul euro nu crește, încă, deoarece statul împrumută euro de la bănci externe, bani pe care îi vinde în România. Această schemă nu prea mai poate să funcționeze deoarece România este obligată să reducă deficitul bugetar. Plus că au crescut mult dobânzile la împrumuturi”, mai scrie el.

Ce riscăm dacă avem economii în lei

O altă problemă semnalată de Radu Georgescu este riscul de creștere a cursului euro, menționat și de un raport recent al Bank of America. O astfel de evoluție ar avea efecte directe asupra prețurilor și economiilor românilor.

„Săptămâna trecută, Bank of America a scris în raportul pentru România că este risc mare de creștere a cursului pentru euro. Lucrul acesta va duce la creșterea tuturor prețurilor. O altă întrebare pe care o primesc este «Este bine să cumpăr titluri de stat emise de România?». Dobânzile la titlurile de stat emise de România sunt în jur de 8%.

Citește și : Statul se împrumută de la români. Ministerul Finanțelor lansează emisiuni Fidelis cu dobânzi de până la 7,95%

Germania plătește o dobândă de 2,5% pentru titlurile de stat. Bulgaria plătește 4,5%. De ce România plătește dobânzi mult mai mari? Motivul este cel prezentat de mine. Riscul de devalorizare a leului. Bonus. Avem riscuri fiscale și monetare din cauza deficitului bugetar foarte mare”, adaugă Georgescu.

Băncile străine, care împrumută România, sunt conștiente de aceste riscuri și folosesc instrumente financiare pentru a se proteja. Însă persoanele fizice nu au aceleași posibilități, consideră economistul.

„Băncile străine împrumută, încă, România deoarece știu de aceste riscuri și folosesc instrumente de protecție financiară. Se numesc Swap pe dobândă și Swap pe valută. Aceste tehnici financiare se numesc Hedging. Cu alte cuvinte, băncile străine se protejează pentru devalorizarea leului.

Persoanele fizice nu au acces la aceste instrumente financiare. Și nu au posibilitatea să se protejeze. Gravitația și economia. În Univers toate lucrurile se mișcă datorită gravitației. Pe planeta Pământ toate lucrurile sunt mișcate de economie. De aceea este foarte important să înțelegi cum funcționează economia”, încheie Georgescu.