De ce USL n-are de ce sa se teama de o solutie de compromis la numirea procurorilor sefi?

In primul rand, pentru ca o solutie negociata inseamna injumatatirea influentei lui Traian Basescu asupra justitiei. Pana acum, presedintele a avut control total pe domeniu. Printr-o formula de compromis, USL ii ia practic presedintelui jumatate din acest control. Si o face cu acordul presedintelui, fara scandal si fara repercursiuni de imagine in Occident, unde oricum toata lumea se teme ca in Romania o majoritate atat de solida va incepe sa faca ce face Orban in Ungaria. Stiu, poate e nedrept sa fim comparati cu Ungaria, dar suntem.

30 mart. 2013, 08:30
De ce USL n-are de ce sa se teama de o solutie de compromis la numirea procurorilor sefi?

In al doilea rand, USL obtine blocarea accesului lui Daniel Morar la aceste functii, desi anul trecut parea ca presedintele nu ia in calcul alta varianta. Cu perseverenta si incapatanare, premierul a reusit sa anuleze aceasta varianta, iar acum fostul sef de la DNA va pleca la Curtea Constitutionala. Nu presiunea publica l-a facut pe Traian Basescu sa cedeze (de altfel, spre deosebire de cazul solidarizarii cu Arafat, eu nu tin minte sa fi fost proteste in strada impotriva lui Daniel Morar), nici ofensiva mediatica pornita impotriva acestuia. Ce l-a facut pe presedinte sa cedeze a fost strategia de negociere adoptata de premierul Ponta. Sa nu uitam ca decizia nu ii apartine premierului, nici USL-ului in ansamblu. Decizia apartine presedintelui.

In al treilea rand, o parte din pachetul negociat pare sa fie si restrangerea atributiilor DNA, si trecerea deciziilor majore catre Parchetul general. Acest lucru a fost enuntat de premier chiar la o intalnire a procurorilor si a fost oarecum acceptat oficial zilele trecute de voci dinspre DNA. Motivatia nu e politica, ci strict functionala - un DNA poate fi cu adevarat eficient daca nu este ingropat in competente multiple. Dar acest lucru inseamna o noua cedare a presedintelui, in contextul in care pare ca solutia convenita mentine DNA sub influenta prezidentiala, iar Parchetul, cu puteri sporite, iese din zona de influenta a acestuia.

In al patrulea rand, un element cu efecte pozitive dar poate cel mai greu de recunoscut, este faptul ca justitia nu este tema de negociere in interiorul majoritatii USL. Asumarea personala a responsabilitatii in acest domeniu de catre premier inseamna protejarea USL de acuzatii (legitime, tinand cont de tipologia politicianului roman) de control asupra justitiei. Si, cu cat vor fi mai multe voci din USL care sa il acuze pe premier ca ia decizii fara sa se consulte, cu atat acest lucru va ajuta mai mult USL in a parea o forta politica ce nu preia controlul asupra justitiei.

In fine, al cincilea argument: o solutie de compromis va da un semnal extraordinar in Europa. Va infirma prejudecatile create despre USL si va arata ca este o forta politica echilibrata, cu care se poate colabora. Si, implicit, vom asista si la deblocarea unor investitii absolut necesare relansarii economice. Investitorii germani - cei care chiar pot ajuta economia, ar putea vedea in acest gest o dovada de buna-credinta si vor incepe sa includa tara noastra in planurile de extindere. Pentru o tara cu economie fragila, abia revenita dupa perioade lungi de austeritate, fara bani si cu o forta de munca subtiata de emigratie, fluxul de capital occidental este esential.

Ramane de vazut daca aceste avantaje structurale vor fi sesizate si de Crin Antonescu, cel care ar avea tot interesul sa fie perceput lider al unei aliante democratice, echilibrate si intelepte, pentru ca sansele sale la presedintie sa ramana unele importante. De cum va alege sa joace in aceasta tema cred ca depinde in mare masura succesul sau la alegerile prezidentiale de anul viitor.

Dan Sultanescu este analist politic, director executiv al Fundatiei Multimedia pentru democratie locala, www.infopolitic.ro

In al doilea rand, USL obtine blocarea accesului lui Daniel Morar la aceste functii, desi anul trecut parea ca presedintele nu ia in calcul alta varianta. Cu perseverenta si incapatanare, premierul a reusit sa anuleze aceasta varianta, iar acum fostul sef de la DNA va pleca la Curtea Constitutionala. Nu presiunea publica l-a facut pe Traian Basescu sa cedeze (de altfel, spre deosebire de cazul solidarizarii cu Arafat, eu nu tin minte sa fi fost proteste in strada impotriva lui Daniel Morar), nici ofensiva mediatica pornita impotriva acestuia. Ce l-a facut pe presedinte sa cedeze a fost strategia de negociere adoptata de premierul Ponta. Sa nu uitam ca decizia nu ii apartine premierului, nici USL-ului in ansamblu. Decizia apartine presedintelui.

In al treilea rand, o parte din pachetul negociat pare sa fie si restrangerea atributiilor DNA, si trecerea deciziilor majore catre Parchetul general. Acest lucru a fost enuntat de premier chiar la o intalnire a procurorilor si a fost oarecum acceptat oficial zilele trecute de voci dinspre DNA. Motivatia nu e politica, ci strict functionala – un DNA poate fi cu adevarat eficient daca nu este ingropat in competente multiple. Dar acest lucru inseamna o noua cedare a presedintelui, in contextul in care pare ca solutia convenita mentine DNA sub influenta prezidentiala, iar Parchetul, cu puteri sporite, iese din zona de influenta a acestuia.

In al patrulea rand, un element cu efecte pozitive dar poate cel mai greu de recunoscut, este faptul ca justitia nu este tema de negociere in interiorul majoritatii USL. Asumarea personala a responsabilitatii in acest domeniu de catre premier inseamna protejarea USL de acuzatii (legitime, tinand cont de tipologia politicianului roman) de control asupra justitiei. Si, cu cat vor fi mai multe voci din USL care sa il acuze pe premier ca ia decizii fara sa se consulte, cu atat acest lucru va ajuta mai mult USL in a parea o forta politica ce nu preia controlul asupra justitiei.

In fine, al cincilea argument: o solutie de compromis va da un semnal extraordinar in Europa. Va infirma prejudecatile create despre USL si va arata ca este o forta politica echilibrata, cu care se poate colabora. Si, implicit, vom asista si la deblocarea unor investitii absolut necesare relansarii economice. Investitorii germani – cei care chiar pot ajuta economia, ar putea vedea in acest gest o dovada de buna-credinta si vor incepe sa includa tara noastra in planurile de extindere. Pentru o tara cu economie fragila, abia revenita dupa perioade lungi de austeritate, fara bani si cu o forta de munca subtiata de emigratie, fluxul de capital occidental este esential.

Ramane de vazut daca aceste avantaje structurale vor fi sesizate si de Crin Antonescu, cel care ar avea tot interesul sa fie perceput lider al unei aliante democratice, echilibrate si intelepte, pentru ca sansele sale la presedintie sa ramana unele importante. De cum va alege sa joace in aceasta tema cred ca depinde in mare masura succesul sau la alegerile prezidentiale de anul viitor.

Dan Sultanescu este analist politic, director executiv al Fundatiei Multimedia pentru democratie locala, www.infopolitic.ro


loading...
Partenerii noștri