DECIZIA ANAF care îi vizează pe contribuabilii cu datorii la stat mai mici de 40 de lei

Reglementările legale în vigoare stabilesc că, în situaţia în care un debitor nu îşi achită obligaţiile fiscale principale la termenul de scadenţă, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va calcula după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere, stabilite prin decizii referitoare la obligațiile fiscale accesorii.

Potrivit Ordinului ANAF nr. 3.497/2015 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea și comunicarea unor acte administrative pentru debitorii care înregistrează obligații fiscale restante sub o anumită limită, publicat miercuri în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 912, creanţele fiscale restante, adică suma totală a obligaţiilor fiscale datorate şi neachitate, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 de lei, vor fi scăzute din evidenţele fiscale în primele şapte zile ale anului următor.

De altfel, plafonul de 40 de lei (păstrat şi în noul Cod de procedură fiscală) a fost introdus în martie 2014, prin intermediul Ordinului ANAF nr. 380/2014, cu scopul de a a evita situaţiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poştă, să fie mai mari decât creanţele fiscale supuse executării silite, scrie avocat.net.

Deciziile privind obligaţiile fiscale accesorii vor fi emise trimestrial de Fisc.

Alte articole

Ce se întâmplă cu banii românilor în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Încotro se va duce cursul leu-euro

Topul țărilor cu cele mai mari datorii în 2025. Pe ce loc se situează România în clasamentul global

Citeşte şi Nu se mai pot plăti taxele locale fără să se achite mai întâi amenzile, începând cu 1 ianuarie 2016

Pe lângă procedura anulării creanţelor bugetare de sub 40 de lei, documentul publicat miercuri, aplicabil de la 1 ianuarie 2016, stabileşte şi procedura comunicării actelor administrative fiscale prin care se instituie dobânzi şi penalităţi de întârziere. Prin urmare, Fiscul va notifica periodic, prin intermediul unor decizii, contribuabilii care au restanţe la bugetul de stat şi care datorează astfel instituţiei dobânzi şi penalităţi de întârziere.

Mai precis, deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii vor fi comunicate debitorilor trimestrial, cu câteva excepţii.

Concret, excepţile de la emiterea trimestrială a deciziilor sunt următoarele:
• debitorii care înregistrează obligații fiscale care fac obiectul înlesnirilor la plată;
• debitorii care înregistrează obligații fiscale născute anterior sau ulterior datei înregistrării hotărârii de dizolvare în registrul comerțului;
• debitorii cărora li s-a deschis procedura insolvenței în baza Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, pentru care nu se calculează obligații fiscale accesorii pentru creanțele născute anterior procedurii;
• debitorii declarați insolvabili care nu au venituri și bunuri urmăribile.

Conform reglementărilor încă în vigoare, deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii, se emit tot trimestrial, pentru toţi debitorii, doar cu excepţia celor care înregistrează obligaţii fiscale care fac obiectul înlesnirilor la plată.

Actul normativ amintit stabileşte totodată că pentru obligațiile fiscale principale cu scadența până la data de 1 iulie 2013 care se sting după această dată, deciziile se emit trimestrial, pentru dobânzi, respectiv o singură dată, pentru penalități de întârziere, caz în care se aplică nivelul de 15% din obligațiile principale rămase nestinse.

În prezent, pentru obligaţiile de plată cu scadenţă până la data de 1 iulie 2013 care se sting după această dată, deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii reprezentând penalităţi de întârziere se emit o singură dată, trimestrial, pentru obligaţiile fiscale principale care au împlinit 90 de zile de la scadenţă, cu excepţia situaţiei în care acestea au fost stinse parţial sau total, după caz.

În schimb, pentru obligaţiile de plată scadente după data de 1 iulie 2013, deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii, indiferent de natura acestora, vor fi emise trimestrial, pentru toţi debitorii, cu excepţia celor patru categorii enumerate mai sus.

Vor fi şi cazuri în care deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii, precum şi somaţia sau titlul executoriu, vor fi emise după 180 de zile de la ultima emitere sau de la data la care au fost înregistrate obligaţii fiscale principale restante, dacă accesoriile (majorări de întârziere/dobânzi şi penalităţi de întârziere) sau obligaţiile fiscale neachitate, în cazul somaţiei, nu depăşesc anumite limite, după cum urmează:
• 1.500 lei, pentru marii contribuabili;
• 1.000 lei, pentru contribuabilii mijlocii;
• 500 lei, pentru contribuabilii mici;
• 100 lei, pentru contribuabilii persoane fizice.

În 2016, scad dobânzile şi penalităţile de întârziere

Noul Cod de procedura fiscală, aplicabil de la începutul anului viitor, stabileşte că pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată la scadenţă contribuabilii vor datora statului, la fel ca până acum, dobânzi şi penalităţi de întârziere.

Potrivit documentatului citat, dobânda este o obligaţie fiscală accesorie reprezentând echivalentul prejudiciului creat titularului creanţei fiscale principale ca urmare a neachitării la scadenţă, de către debitor, a obligaţiilor fiscale principale.

La fel ca până acum, dobânzile se vor calcula pentru fiecare zi de intârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Totuşi, începând din 2016, valoarea dobânzii va fi redusă la 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, de la 0,03%, cât este in prezent.

În ceea ce priveşte penalitatea de întârziere, aceasta este, conform Noului Cod de procedură fiscală, o obligaţie fiscala accesorie reprezentând sancţiunea pentru neachitarea la scadenţă, de către debitor, a obligaţiilor fiscale principale.

Penalitatea de întarziere se va calcula pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv. De la anul, penalitatea de întârziere va fi micşorată, de la valoarea actuala, de 0,02%, până la 0,01% pe fiecare zi de întarziere.