Salariile vor fi la vedere în România inclusiv în domeniul privat. Până pe 5 iunie 2026, țara noastră va trebui să implementeze Directiva Europeană 2023/970 privind transparența salarială. Astfel, România va fi obligată să introducă o nouă legislație care să transpună prevederile directivei. În aceste condiții, toți angajatorii, inclusiv cei din mediul privat, vor avea obligația de a dezvălui grilele salariale, permițând angajaților să aibă acces la informații despre salariile oferite de compania în care lucrează.
Astfel, 2026 marchează sfârșitul salariilor „la confidențial”. Odată cu implementarea directivei UE, în luna iunie, companiile sunt obligate să garanteze echitatea salarială, oferind șanse egale și remunerare identică pentru muncă egală.
Totul despre transparenţa salarială AICI
Începând cu anul 2026, companiile sunt obligate să clarifice criteriile care definesc munca depusă. Totodată, salariații își pot exercita dreptul de a accesa informații comparative privind media veniturilor colegilor de pe posturi echivalente, fără riscul unor repercusiuni.
Noile norme privind transparența salarială ar trebui să ajute la combaterea discriminării salariale la locul de muncă și să contribuie la eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați.
Decizie fără precedent, salariile din privat vor fi făcute publice
Transparența salarială poate să permită lucrătorilor să își exercite dreptul la egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin intermediul unui set de măsuri obligatorii.
Lipsa de transparență salarială a fost identificată ca fiind unul dintre principalele obstacole în calea eliminării diferenței de remunerare dintre femei și bărbați, care rămâne în medie de aproximativ 12% până la 12,7% în UE în 2020. Aceasta înseamnă că femeile câștigă în medie, pe oră, cu 12% mai puțin decât bărbații (date Eurostat din 2023).
Diferența de remunerare are un impact pe termen lung asupra calității vieții femeilor, asupra riscului lor de expunere la sărăcie și asupra decalajului persistent în materie de pensii, care este de aproximativ 26,1% în UE (date Eurostat din 2024).
Principalele schimbări din iunie 2026:
– Transparență: Angajatorii trebuie să comunice clar criteriile de plată și bonusurile
– Acces la date: Angajații pot solicita oficial media salarială a colegilor de pe poziții similare pentru a verifica echitatea
– Implementare: Termenul limită pentru aplicarea acestor reguli în România este 7 iunie 2026.
„Nu înseamnă că, din iunie, vom putea vedea media salarială a managerului meu sau a subalternilor mei, ci media salarială a colegilor care desfășoară muncă de valoare egală în cadrul companiei mele.
Toate companiile din România, medii și mari, chiar dacă nu se pregătesc deja, au oricum în plan să demareze pregătirile pentru ca, din iunie, să poată comunica transparent angajaților ce înseamnă munca de valoare egală în cadrul companiilor respective”, a explicat Oana Botolan, specialist în resurse umane.

Conform noilor reglementări europene aplicabile din iunie 2026, angajatorii au obligația legală de a specifica intervalul salarial direct în anunțul de recrutare sau de a-l comunica oficial candidaților înainte de prima etapă a interviului.
„Data de 7 iunie va aduce o adevărată revoluție pe piața muncii din România. Angajatorii vor trebui să prezinte foarte clar care este salariul oferit, care este pachetul salarial, cu toate beneficiile: bonuri de masă, sporuri și orice alte venituri suplimentare, astfel încât oamenii să poată decide în cunoștință de cauză dacă aplică sau nu pentru acel job”, a explicat economistul Adrian Negrescu, pentru sursa citată.
Conform unui studiu eJobs, în prezent, doar 4 din 10 dintre joburile publicate pe platformele de recrutare menţionează salariul.
Într-o perioadă în care totul se întâmplă rapid, tinerii nu vor să piardă timpul la interviuri ca să afle dacă salariul e cel pe care-l doresc. Aşa că aplică, de cele mai multe ori, pentru anunţurile de angajare în care e precizat salariul.
Dacă în România totul începe din luna iunie, în Spania, Germania, Danemarca, Suedia şi Portugalia, procesul de transparentizare salarială deja a început.
Întreprinderile cu peste 250 de angajați vor trebui să raporteze anual autorității naționale competente cu privire la diferența de remunerare dintre femei și bărbați din cadrul organizației lor.
Pentru organizațiile mai mici, obligația de raportare se va aplica o dată la trei ani. Organizațiile cu mai puțin de 100 de angajați nu vor avea nicio obligație de raportare.
În cazul în care raportul evidențiază o diferență de remunerare mai mare de 5% care nu poate fi justificată prin criterii obiective și neutre din punctul de vedere al genului, întreprinderile vor fi obligate să ia măsuri sub forma unei evaluări comune a remunerațiilor, efectuată în cooperare cu reprezentanții lucrătorilor.
Concret, conform Directivei UE privind transparența salarială, companiile trebuie să aibă în vedere cel puțin doi piloni pe care se bazează întreaga construcție a transparenței salariale, spun specialiștii.
Potrivit acestora, un prim pilon ține de comunicarea internă și externă cu salariații și/sau cu candidații la ocuparea unor diverse poziții în cadrul companiei. Astfel, angajatorul trebuie să ofere salariaților, la cerere, informații legate de criteriile utilizate pentru stabilirea salariului, precum și despre nivelurile medii ale salariilor pentru angajații care desfășoară aceeași muncă sau muncă de valoare egală, defalcate pe gen.
„Scopul principal al directivei este de a combate discriminarea salarială dintre femei și bărbați, dar și alte forme de inechitate. Este însă important de subliniat că directiva nu obligă la divulgarea unor informații individuale (salariul colegului de pe aceeași poziție), ci la furnizarea de date statistice privind grila salarială (media, mediana, maximum și minimum), definite pe criterii obiective de gradare a posturilor și de arhitectură organizațională. Un al doilea pilon al transparenței salariale vizează obligațiile de raportare pe care companiile le vor avea către autoritățile ce vor fi desemnate în acest scop”, punctează Deloitte.
Experții Deloitte punctează riscurile nerespectării regulilor de transparență, care nu sunt doar teoretice. Contestări interne, pierderea încrederii și daune de brand sunt scenarii evidente. Există însă și riscuri mai subtile. Mobilitatea internațională devine o zonă sensibilă – cum se aliniază pachetele de beneficii pentru expați la principiile transparenței? Cum se explică diferențele între diverse categorii de angajați atunci când comparațiile sunt inevitabile? Cât de transparenți putem fi pe o piață extrem de competitivă, în care informațiile referitoare la salarizare au fost clasificate ca informații sensibile din punct de vedere concurențial? Transparența gestionată necorespunzător poate fi chiar mai toxică sau riscantă decât lipsa transparenței.
În concluzie, directiva privind transparența salarială nu este doar despre conformitate, ci despre o oglindă în care fiecare companie își vede procesele de performanță și recompensare. Organizațiile care vor privi această oglindă cu încredere și vor acționa proactiv au șansa să își construiască un ecosistem sănătos de beneficii, bazat pe balanced scorecard și pe o cultură de coaching continuu. Iar într-o piață unde oamenii nu caută doar un salariu, ci recunoaștere, echitate și sprijin pentru a performa, liderii care vor transforma obligația în avantaj competitiv vor fi cei care vor câștiga.