Decizie istorică a ICCJ. Românii care susțin că au avut de suferit în urma vaccinării anti-Covid pot invoca în instanță și răspunderea statului!

Campania de vaccinare anti-Covid a provocat numeroase controverse și scandaluri. Acum, în urma unei decizii a ICCJ ce poate fi considerată istorică, disputele au șanse mari să se mute masiv la tribunal. Datorită acestei decizii, cei care susțin că au avut de suferit în urma vaccinării pot invoca, în instanță, inclusiv răspunderea statului.

În termeni juridici, instanța supremă a hotărât că o persoană prejudiciată în urma vaccinării anti-Covid poate urmări repararea pagubei atât în temeiul legii speciale a răspunderii pentru produse cu defecte, cât și în temeiul dispozițiilor de drept comun privind răspunderea delictuală pentru fapta proprie.

Semnificația centrală a acestei decizii este că regimul special din Legea nr. 240/2004 (privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte) nu blochează calea acțiunilor întemeiate pe art. 1349 și art. 1357 Cod civil, atunci când reclamantul indică și conduite culpabile ale altor persoane decât producătorul.

Cum s-a ajuns la decizia istorică a ICCJ

Acțiunea ce a dus la decizia istorică a ICCJ a fost introdusă, în 25 mai 2023, la Tribunalului Sălaj de o femeie care a cerutr daune morale de 100.000 de euro și o prestație lunară pentru prejudiciu viitor. Reclamanta a invocat o tromboză apărută după vaccinarea anti-Covid cu un produs administrat la 2 martie 2021.

Alte articole

DOCUMENT- Lovitură pentru angajatori! Înalta Curte de Casație și Justiție decide: Concedierea angajaților bolnavi este ilegală

DOCUMENT Înalta Curte de Casație și Justiție ATACĂ la CCR legea care limitează retragerea banilor din fondurile private de pensii

Pârâți în acest proces au fost statul, prin Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, guvernul și producătorul vaccinului, iar temeiul juridic a combinat Legea nr. 240/2004 cu art. 1349 și 1357 Cod civil privind răspunderea pentru fapta proprie. Instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive pentru toți pârâții și a respins acțiunea ca îndreptată împotriva unor persoane fără legitimare pasivă.

Curtea de Apel Cluj a întors soluția, a respins excepțiile de lipsă a calității procesuale pasive pentru stat, Ministerul Sănătății și guvern, și a trimis cauza spre rejudecare pe fond, păstrând restul dispozițiilor.

Citește și EXPLOZIE ÎN Rahova – Procurorii anunţă oficial acuzaţiile pentru Distrigaz, firma care ar fi trebuit să facă revizia şi trei angajaţi

Statul nu s-a resemnat cu decizia Curții de Apel și a declarat recurs, pe motiv că regimul special al răspunderii producătorului ar exclude examinarea răspunderii delictuale și că împrejurările de sănătate publică nu le-ar conferi calitate procesuală pasivă.

ICCJ a constatat însă că decizia de apel a răspuns punctual argumentelor și a arătat că recurenții nu au indicat prevederi materiale concrete încălcate, nici mecanismul juridic al pretinsei încălcări, astfel că nu sunt incidente cazurile de casare invocate. Altfel spus, victorie pentru reclamantă.

Instanța supremă a consolidat astfel obligația instanțelor de a evita soluții formaliste care ar împiedica accesul la o judecată efectivă pe fond, în spețe unde coexistă un regim special de răspundere și dreptul comun delictual.

Se fixează un standard de analiză în litigiile privind produse cu defecte: atunci când sunt invocate în mod articulat, atât regimul special, cât și temeiurile delictuale de drept comun trebuie luate în considerare la filtrul excepțiilor procesuale. Pentru cetățeni, soluția întărește efectivitatea dreptului la un remediu și a accesului la justiție, garantând că posibile conduite culpabile ale autorităților sau altor persoane, diferite de producător, pot fi examinate în procedură contradictorie. În cazuri similare, reclamanții pot structura acțiuni duale – special și de drept comun – fără riscul ca unul dintre temeiuri să fie ignorat la prima barieră procesuală.

Concret, dosarul se întoarce la Tribunalul Sălaj pentru rejudecarea pe fond a pretențiilor împotriva statului, Ministerului Sănătății și guvernului României, cu administrarea probelor privind existența faptei ilicite, vinovăția, legătura de cauzalitate și întinderea prejudiciului.

Direcția dată de ICCJ nu anticipează, evident, soluția pe fond, însă obligă la o examinare substanțială a ambelor paliere de răspundere, notează stiripesurse.

Citește și Finul lui Crin Antonescu, urmărit internațional de peste 10 ani, se poate întoarce acasă. Cum a scăpat de condamnarea la șase ani de închisoare