Preşedinţia critică rectificarea bugetară: Guvernul îl împiedică pe Klaus Iohannis să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale

Administraţia Prezidenţială critică rectificarea bugetară a Guvernului. Purtătorul de cuvânt al Preşedintelui României, Mădălina Dobrovolschi, a declarat, la Palatul Cotroceni, că prin rectificarea bugetară anunţată de premierul Viorica Dăncilă, Guvernul apelează la o formă de sabotaj bugetar a Administrației Prezidențiale şi a atras atenţia că prin rectificarea bugetară din august, activitatea preşedinţiei riscă să fie blocată.

07 aug. 2018, 09:48

Preşedinţia consideră că rectificarea bugetară nu are nicio legătură cu necesitatea consolidării bugetului naţional, ci este un instrument de sancţionare a instituţiilor nesubordonate PSD, Guvernul apelând la o formă de sabotaj bugetar, a declarat marţi Mădălina Dobrovolschi, purtătorul de cuvânt al şefului statului. În ceea ce priveşte reducerea bugetului Administraţiei Prezidenţiale, aceasta este o încălcare grosolană şi o încercare de a bloca activitatea unei institutii fundamentale, cu consecinţe grave, a mai spus Dobrovolschi.

Rectificarea bugetară nu are nicio legătură cu necesitatea consolidării bugetului național, ci este un instrument de sancționare bugetară a adversarilor politici şi instituțiilor nesubordonate PSD. În privința Administrației Prezidențiale, Președintele României consideră că rectificarea bugetară anunțată reprezintă o încălcare grosolană și o încercare de a bloca, prin constrângeri bugetare, activitatea unei instituții fundamentale. Consecințele sunt grave asupra acțiunilor Președintelui României și, implicit, a reprezentării statului român.

După ce în repetate rânduri, actuala majoritate parlamentară a încercat să amputeze prerogativele Președintelui României, acum Guvernul apelează la această formă de sabotaj bugetar. Indiferent ce cred decidenții politici aflați la guvernare, aici nu este vorba despre Klaus Iohannis, aici este vorba despre statul român, dar și despre cetățenii săi.

Administrația Prezidențială a aflat săptămâna trecută, din declarațiile premierului, și ulterior dintr-un document publicat pe site-ul Guvernului, că figurează pe o listă în care se regăsesc instituțiile statului care vor avea rectificare negativă de peste 10 milioane de lei.

Includerea Administrației Prezidențiale pe lista respectivă este cu atât mai surprinzătoare cu cât Ministerul Finanțelor Publice ne-a informat inițial că bugetul va fi diminuat cu 2,869 milioane lei, reprezentând sumele reținute în procent de 10% de la titlurile „Bunuri şi servicii” şi „Cheltuieli de capital”.

În cursul zilei de vineri, 3 august 2018, în urma discuțiilor dintre reprezentanții Guvernului şi ai Administrației Prezidențiale, purtate după publicarea documentului menționat pe site-ul Guvernului, am aflat că, de fapt, bugetul instituției prezidențiale este propus pentru diminuare cu 11,109 milioane de lei, sumă rezultată din reduceri de 13 milioane lei, concomitent cu suplimentarea necesară a cheltuielilor de personal.

Administrația Prezidențială a transmis către Guvern o adresă în care arată în mod explicit de ce o asemenea rectificare de amploare, aproximativ 19% din bugetul aprobat, ar bloca efectiv activitatea în acest an, prezentând în mod argumentat necesitățile de finanțare pentru trimestrul III din acest an.

Cu toate acestea, Guvernul a ignorat cu bună știință toate argumentele și a menținut decizia reducerii creditelor bugetare, după cum rezultă din proiectul de Ordonanţă publicat aseară pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pentru consultare publică.

Avem astfel dovada clară că reducerea bugetului Administrației Prezidențiale este o decizie arbitrară, bazată pe rațiuni strict politice. În aceste condiții, Guvernul îl împiedică pe Președintele României să își ducă la îndeplinire exercitarea atribuțiilor sale constituționale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Administraţiei prezidenţiale.

Mădălin Dobrovolschi a mai anunţat că „în cursul acestei zile, Administraţia Prezidenţială a trimis o nouă adresă Ministerului Finanţelor Publice în care a cerut modificarea fişei de rectificare bugetară conform celor convenite inițial cu reprezentanții Ministerului”.

„Stabilirea bugetului fiecărei instituții intră în competența Guvernului, dar Guvernul nu poate afecta prin deciziile sale funcționarea niciunei instituții a statului. Procedând în acest mod fel, Guvernul ar utiliza practic finanțele publice ca pe un instrument politic. (…) În contextul unei rectificări negative de o asemenea anvergură, România nu va putea sa fie reprezentată și nu va putea să își onoreze angajamentele internaționale asumate, cum ar fi găzduirea și organizarea Summitului Inițiativei celor 3 Mări și evenimentele din 2019, prilejuite de exercitarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Astfel, reducerea, de către Guvern, a bugetului Administrației Prezidențiale este de natură să ducă la imposibilitatea de a se mai desfășura Summitul Iniţiativei celor 3 Mări, care este găzduit de România și organizat de către Administraţia Prezidenţială, pe 17 și 18 septembrie. (…) Totodată, diminuarea fondurilor bugetare de către Guvern va avea impact negativ şi asupra celorlalte acţiuni de politică externă întreprinse de Preşedintele României”, a completat purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei. 

Criticat a fost şi şeful PSD, Liviu Dragnea. „Argumentul invocat public de Liviu Dragnea pentru justificarea acestei reduceri semnificative de buget este unul complet fals. Președintele PSD induce cu bună știință opinia publică în eroare, susținând că Administrația Prezidențială a cheltuit doar o parte din acești bani alocați. (…) Administraţia Prezidenţială va avea dificultăţi majore în a-şi onora obligaţiile contractuale aflate în derulare şi a susţine activitatea instituţiei în semestrul II al anului 2018, achiziţiile necesare pentru activităţile oficiale fiind imposibil de realizat la nivelul care a fost planificat. Totodată, există riscul ca Administraţia Prezidenţială să fie acţionată în judecată de furnizorii şi prestatorii care nu vor putea fi plătiţi conform contractelor care sunt în desfășurare. Guvernul vine acum cu un artificiu și sugereaza că Administrația Prezidentiala poate angaja cheltuieli pe credit. Doar ca menținerea creditelor de angajament în bugetul Administrației Prezidențiale în cuantum mai mare este irelevantă atât timp cât creditele bugetare sunt reduse. Instituția, în lipsa bugetului necesar, se afla în imposibilitatea de a plăti eventuale prestaţii viitoare angajate”, a mai avertizat Dobrovolschi. 

„Blocarea activității Președintelui României de către Guvern, prin măsuri precum rectificarea bugetară negativă, este de natură să afecteze buna funcționare a statului. (…) Situația generată de către Guvern prin această propunere de rectificare negativă este una extrem de gravă și creează premisele ca Președintele României să nu își poată desfășura activitatea și exercita atribuțiile de reprezentare a statului, fiind încălcate prevederile art. 6 din Legea 47/1994, dar și principiul colaborării loiale între puterile statului”, a concluzionat purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale. 

Administraţia Prezidenţială, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul pentru Protecţie şi Pază se numără printre instituţiile de la care au fost tăiate fonduri la rectificarea bugetară, a anunţat joi seară prim-ministrul Viorica Dăncilă.

“Astfel de reduceri au avut loc acolo unde am constatat un grad scăzut de utilizare a sumelor pe care respectivele ministere su instituţii le aveau la dispoziţie”, a anunţat Viorica Dăncilă.

Principalele diminuări de credite vor fi la Serviciul Român de Informaţii (-113 milioane de lei), Ministerul Cercetării şi Inovării (-122,1 milioane de lei), Ministerul Energiei (-45,7 milioane de lei), Ministerul Dezvoltării (-44,2 milioane lei), Ministerul Afacerilor Externe (-35,1 milioane lei), Serviciul de Protecţie şi Pază (-22,7 milioane de lei), Ministerul Turismului (-17,3 milioane de lei), Ministerul Mediului (-17 milioane de lei), Serviciul de Informaţii Externe (-16,5 milioane de lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (-16,2 milioane lei), Ministerul Economiei (-15 milioane lei), Administraţia Prezidenţială (- 11 milioane de lei).