Deficit bugetar de 7,3% și creștere economică de 1,7% la sfârșitul lui 2024. Care sunt previziunile economice ale analiștilor pentru anul viitor

Analiștii financiari ai CFA România au arătat cum Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut cu 6,7 puncte în luna septembrie, până la valoarea de 40,1 puncte, ceea ce s-a datorat scăderii cu 5,5 puncte a componentei de condiții curente, precum și cu 7,3 puncte a componentei de anticipație a indicatorului, conform Asociației CFA România.

Ce spun analiștii despre anul economic 2025

“Decelerarea economiei în pofida impulsului fiscal semnificativ precum şi incertitudinea cu privire la conduita politicii fiscale în anul următor au condus la continuarea trendului descendent al indicatorului de încredere”, a precizat Adrian Codirlașu, vicepreședinte al Asociației.

Sondajul mai arată că prețul euro se va deprecia până în jurul sumei de 5,09 lei/euro până la sfârșitul lui 2025, iar rata anticipată a inflației este preconizată ca fiind de aproximativ 4,97%.

Citește și : Programul Casa Verde: 450.000 de români beneficiază de curent ieftin. Cine riscă să piardă finanţarea

Alte articole

Cea mai bună veste în plină criză politică. Deficitul s-a redus la mai mult de jumătate față de anul 2025

Consilierul președintelui BNR Mugur Isărescu avertizează că riscăm „haos în economie” după demisiile miniștrilor PSD: „Ruperea coaliției poate avea urmări crâncene, care se vor resimți mulți ani de aici înainte”

De asemenea, datele arată că 47% din participanții la sondaj spun că se va reduce rata inflației în următoarele 12 luni, iar 27% susțin o stabilitate sau o creștere a acesteia.

Cu privire la deficitul bugetului de stat, datele sunt îmbucurătoare deoarece, deși este prognozat la 7,3% din PIB, este estimat să se reducă la 5,9% din PIB în anul 2025.

Creșterea economică este în pericol deoarece, deși este preconizată ca fiind doar de 1,7% în acest an, există riscul ca această creștere să fie de numai 1,1% în 2025, existând chiar riscul unei recesiuni, deși acesta nu este scenariul de bază.

Citește și : Sebastian Burduja, anunţ despre facturile românilor: „Mă aştept să trecem iarna doar cu gaz românesc”

Pentru indicele ROBOR la 3 luni, care este folosit pentru a se calcula dobânzile la creditele în lei contractate înainte de mai 2019, analiștii preconizează că acesta va atinge 5,12% în următoarele 12 luni.

Referitor la prețurile imobilelor rezidențiale din orașe, 44% dintre participanți preconizează o scădere a prețurilor în următorul an, pe când 38% cred că va fi vorba de o stagnare a acestora. Tot 38% dintre participanți consideră că există prețuri corect evaluate în prezent, pe când 25% sunt de părere că sunt supraevaluate.

În final, cu privire la datoria publică, analiștii anticipează creșterea acesteia la procentul de 56% din PIB în următoarele 12 luni.