Deficitul bugetar al României, în scădere la 0,17% din PIB, la zece luni

La sfârșitul primelor nouă luni ale anului în curs, deficitul bugetar consemnat de România era de de 3,7 miliarde de lei (0,49% din PIB).

Potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 187,6 miliarde de lei, reprezentând 24,7% din PIB, au fost cu 2,1% mai mici în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent, cauzate de reducerea unor taxe, în special a TVA.

Ca urmare a măsurilor active în zona de conformare și colectare, s-au înregistrat creșteri față de aceeași perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+11,2%), contribuții de asigurări sociale (+7,3%), accize (+5,6%), impozitul pe salarii și venit (+4,3%).

În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere cu 8,8% față de aceeași perioadă a anului 2015, în condițiile în care acestea au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât și de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015.

Alte articole

Economia României este la un pas de echilibru, însă sunt nevoie de fonduri UE pentru a salva bugetul în 2026. Ce spune Consiliul Fiscal

Câți ca el? Bolojan își laudă măsurile de austeritate, după ce Comisia Europeană a decis să nu ne sancționeze pentru deficit. ”Mesajul Comisiei este clar: trebuie să continuăm pe acest drum”

La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creșteri față de anul precedent la veniturile nefiscale cu 15,7%, la impozite și taxe pe proprietate cu 6,5% și la taxa pe utilizarea bunurilor cu 2,9%.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 188,8 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 3,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, dar s-au redus cu 0,7 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 10,7% față de aceeași perioadă a anului trecut fiind determinate, în principal, de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 și de majorarea salariului minim brut pe țară.

Potrivit MFP, majorările salariale acordate în cea de-a doua parte a anului 2015 au fost de 12% pentru personalul din instituțiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar și pentru personalul din sistemul public de asistență socială, de 5% din luna septembrie 2015 și de 15% din luna decembrie 2015 pentru personalul din învățământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învățământ și asistență socială. Majorarea salariului minim brut pe țară a fost de 75 de lei începând cu 1 iulie 2015, de la 975 de lei la 1.050 de lei, și cu 200 de lei începând cu 1 mai 2016, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei.

„De asemenea, începând cu luna august 2016, se aplică prevederile OUG nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative”, precizează ministerul, conform Agerpres. 

Cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 1,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. S-au înregistrat diminuări la unitățile administrativ teritoriale, în timp ce cheltuielile cu bunuri și servicii la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate au crescut cu 7%.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 7,8%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2016 și de dublarea alocației de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015, precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016.

„Toate acestea au condus la suplimentări ale cheltuielilor cu asistența socială, avute în vedere la prima rectificare bugetară”, subliniază MFP.

Alți factori care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale sunt: creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, și majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi.

Dobânzile și subvențiile se mențin la același nivel ca procent din produsul intern brut comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 1,2% din PIB și 0,6% din PIB.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 19,3 miliarde de lei, respectiv 2,5% din PIB, adaugă MFP.