Deficitul bugetar a scăzut la 11,9 miliarde lei, respectiv 1,26% din PIB, după primele 7 luni

În primele şapte luni ale anului trecut, deficitul a fost de 5,1 miliarde lei, respectiv 0,63% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 160,8 miliarde lei, reprezentând 17% din PIB, au fost cu 13,9% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

S-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+37,5%) şi din veniturile nefiscale (+20,7%).

„Începând cu luna februarie încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017, iar veniturile nefiscale au fost influenţate pozitiv în luna iulie de încasările din dividende”, precizează MFP.

Alte articole

Datoria publică a României a crescut cu peste 36 de miliarde de euro sub coaliția PSD-PNL. Este cea mai mare creștere de datorie din UE de la pandemie

Motivul real pentru care deficitul bugetar a crescut, în primul trimestru al anului 2025. Guvernul nu-și va putea respecta promisiunea de a reduce deficitul anual de la 8,7% la 7%

Conform sursei citate, în luna iulie 2018 s-a constatat o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA. Acestea au crescut cu 35,9% faţă de realizările aceleiaşi luni din 2017, ajungând la o valoare de 31,9 miliarde lei pe primele şapte luni ale anului în curs, ceea ce reprezintă o creştere cu 9,8% faţă de perioada similară a anului precedent. Veniturile din accize au fost în sumă de 15,6 miliarde lei (1,7% din PIB) cu 9,2% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 6,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 22,7% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 32,0% faţă de aceeaşi perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au fost de 7,6 miliarde lei cu 16,7% mai mari decât cele încasate în anul 2017 în aceeaşi perioadă.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au fost în sumă de 172,8 miliarde lei, cu 18% mai mari faţă de perioada ianuarie-iulie 2017.

Cheltuielile de personal au fost cu 25,1% mai mari comparativ cu primele şapte luni din 2017, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-a majorat cu 8,5%. Creşteri semnificative s-au înregistrat atât la bugetele locale, cât şi la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi la bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii bugetare.

Subvenţiile au fost mai mari cu 6,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar dobânzile au crescut cu 20%, reprezentând 0,9% din PIB, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut raportat la perioada similară din 2017 cu 13,1%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1100 lei, de creşterea nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum şi majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 10,9 miliarde lei, cu 29,8% mai mari.

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, declara miercuri, la Antena3, că execuţia bugetară la şapte luni arată foarte bine, fiind înregistrat un record de colectare de la înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală până în prezent, iar deficitul bugetar este de 1,26% din PIB.

„(…) Execuţia arată foarte bine şi ANAF a făcut un pas important în direcţia pe care am impus-o şi anume de a creşte partea de colectare. Am spus că mă orientez foarte mult şi foarte atent la TVA, accize, taxe vamale, în special aceste trei elemente, şi ţin foarte mult ca până la final de an 2018 planul pe care legea 2/2018, Legea bugetului, a fost aprobată să fie respectat la leu. Este un record în colectare, de la înfiinţarea ANAF până în prezent. E recordul absolut.(…)Mai mult, deficitul la 7 luni de zile este 1,26%, adică suntem exact în parametrii pe care Parlamentul, Guvernul, i-a anticipat, i-a aprobat, aşa că nu trebuie să fie niciun element de risc. Mai mult, la rectificare o să vedeţi că sunt prinşi pentru partea de locale, de primării, tot ce au primăriile de finanţat pentru investiţii până la finalul acestui an, vor primi bani. Acest Guvern nu va spune niciodată nu sau că nu se poate la tot ce înseamnă bani pentru investiţii”, a explicat Teodorovici.