Deficitul bugetar scade, pentru prima dată, în luna aprilie. Unele măsuri din „ordonanţa trenuleţ” par a avea efecte, iar veniturile bugetare au crescut cu 16% faţă de 2024

În mod surprinzător, în aceeași perioadă, cheltuielile statului au înregistrat o scădere, ajungând la 71 de miliarde de lei – cu un miliard mai puțin decât în aprilie 2024. Această scădere reprezintă o premieră în ultimii ani, fiind prima dată când guvernul reduce cheltuielile de la o lună la alta.

Potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar, această tendință arată că executivul începe, în sfârșit, să facă economii.

În contextul menținerii cheltuielilor la un nivel apropiat celui din 2024 și al creșterii consistente a veniturilor, deficitul bugetar s-a redus semnificativ în aprilie. Astfel, pe ansamblul primelor patru luni ale anului 2025, deficitul bugetar a ajuns la 2,9% din PIB, în scădere față de 3,23% în aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție pozitivă vine după ce, pe primul trimestru al anului, deficitul crescuse la 2,28% din PIB, comparativ cu 2,04% în primele trei luni din 2024.

Datele preliminare ale Ministerului Finanțelor indică faptul că veniturile totale ale bugetului pe primele patru luni din 2025 au atins 200 de miliarde de lei, înregistrând o creștere de 9% față de perioada similară din 2024. În același timp, cheltuielile au crescut mai lent, cu 6,6%, ajungând la 256 de miliarde de lei. Aceasta a dus la o reducere a deficitului bugetar chiar și în termeni absoluți: 56 de miliarde de lei în 2025, față de 57 de miliarde în 2024.

Alte articole

EXCLUSIV Victor Ponta: „România este singura țară din Europa care a fost prinsă de acest război fără buget”

Florin Cîțu critică bugetul pe 2026. Risc de stagnare economică și posibile creșteri de taxe!

Pentru acest an, guvernul estimează un PIB de 1.912 miliarde de lei (echivalentul a 382 de miliarde de euro), față de 1.760 de miliarde de lei în 2024. Acest avans al PIB-ului contribuie și el la scăderea deficitului exprimat ca procent din produsul intern brut.

Citeşte şi: Anunțul BNR despre banii românilor cu 4 zile înainte de alegeri. Vizează economiile ținute la saltea și bijuteriile din aur

În ceea ce privește structura veniturilor, o contribuție majoră a venit din impozitul pe salarii și venit, care a crescut cu aproape 30%, ajungând la 19,6 miliarde de lei în primele șase luni ale anului. Această creștere a fost determinată în principal de eliminarea facilităților fiscale pentru sectoarele IT, construcții și industria agroalimentară, dar și de majorările salariale.

Pe de altă parte, consumul a înregistrat o încetinire, fapt reflectat în stagnarea încasărilor din TVA, care au rămas la nivelul de 39 de miliarde de lei. În schimb, România a reușit să atragă mai mulți bani de la Uniunea Europeană, sumele primite crescând cu aproape 50%, până la 10 miliarde de lei.

Alte surse importante de venit la buget au fost accizele, care au crescut cu circa 30%, ajungând de la 12 la 16 miliarde de lei. De asemenea, contribuțiile de asigurări sociale, de sănătate și de pensii au înregistrat un avans de 10%, ajungând la 67 de miliarde de lei.

Pe partea de cheltuieli, guvernul a reușit să tempereze ritmul de creștere al cheltuielilor de personal, care au crescut cu doar 10% față de anul precedent. În același timp, cheltuielile cu bunuri și servicii au stagnat, contribuind la menținerea sub control a cheltuielilor totale.

Citeşte şi: Concedieri în masă la o altă fabrică din România. Câți oameni vor fi dați afară, ce compensații vor primi aceștia