Deputaţii au scos presiunile asupra justiţiei de sub incidenţa Codului Penal. Articolul 276 a fost abrogat

Camera Deputaţilor a respins astfel cererea de reexaminare a şefului statului prin care se solicita păstrarea în Codul Penal a articolului 276 care stipulează: „Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a influenţa sau a intimida, se pedepseşte cu închisoarea de la trei luni la un an sau cu amendă„.

Propunerea legislativă privind abrogarea articolului 276 din Codul Penal a fost iniţiată de PNL şi adoptată de Parlament, însă Traian Băsescu a cerut reexaminarea ei pe motiv că abrogarea articolului „ar putea afecta bunul mers al justiţiei”.

În cererea de reexaminare, preşedintele reia argumentaţia care a stat la baza introducerii acestei fapte ca infracţiune în noua legislaţie, expunerea de motive a Codului Penal menţionând „drept principală rațiune asigurarea și protejarea imparțialității și libertății judecătorilor și organelor de urmărire penală în exercitarea atribuțiilor judiciare conferite de lege față de încercările de intimidare sau influențare a acestora. Faptele incriminate sunt inspirate din realitățile practicii judiciare, dar, mai ales, de frecvența, intensitatea și de modul de manifestare a acestor fapte în ultimii ani, constând în încercările de influențare sau intimidare din partea părților sau a reprezentanților acestora, în modalitățile arătate, pe durata desfășurării unui proces, obținându-se astfel o atmosferă de natură să vicieze grav imparțialitatea judecătorilor sau procurorilor, atmosferă care poate fie să profite celor ce recurg la asemenea mijloace în cazul obținerii efectului scontat, fie să-i dezavantajeze prin obținerea unei atitudini ostile din partea magistraților.”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, Traian Băsescu susţine că libertatea de exprimare şi cea a presei nu justifică calomnierea sau intimidarea unui magistrat în exerciţiul funcţiunii. „Libertatea de exprimare trebuie să se exercite în limitele bunei-credințe, sens în care considerăm că menținerea în Codul Penal a infracțiunii de ‘Presiuni asupra justiției’ are un efect descurajant pentru posibilele încercări de a influența sau a intimida magistrații, prin declarații publice nereale, referitoare la săvârșirea de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracțiuni sau a unei abateri disciplinare gravă legată de instrumentarea respectivei cauze pe durata unei proceduri judiciare în curs”, se arată în cerere.

Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii nu a susținut această propunere legislativă, iar jurisprudenţa CEDO oferă şi ea argumente împotriva abrogării. CSM a invocat articolul 124 al Constituţiei care consfinţeşte independenţa şi imparţialitatea judecătorului. Băsescu menţionează şi o cerinţă din raportul MCV din ianuarie 2013 privind „introducerea unui cadru clar privind interdicția de a critica hotărâri judecătorești și de a submina activitatea magistraților sau de a face presiuni asupra acestora”

Senatul respinsese, pe 16 septembrie, în calitate de primă Cameră sesizată, cererea de reexaminare prin care preşedintele Traian Băsescu solicita Parlamentului menţinerea articolului 276 din Codul Penal, şeful statului precizând că acesta sancţionează infracţiunea de „presiuni asupra justiţiei” şi instituie o protecţie atât pentru judecător, cât şi pentru organele de urmărire penală.

În raportul Comisiei juridice a Senatului, se precizează însă faptul că membrii Comisiei consideră necesară abrogarea articolului 276 având în vedere că „aşa cum este formulat textul în vigoare, declaraţiile oricărei persoane ar putea fi interpretate ca fiind o presiune la adresa unui judecător sau a unui alt organ de urmărire penală, dându-se în acest fel posibilitatea pronunţării unor soluţii arbitrare care să aducă atingere libertăţii de exprimare„.

Propunerea legislativă a fost adoptată iniţial de Senat pe 4 februarie, iar Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz, a aprobat-o pe 18 februarie.

Cererea de reexaminare a legii a fost făcută de către preşedintele Traian Băsescu în 18 martie 2014, şeful statului solicitând Parlamentului respingerea legii trimisă la promulgare.

Ulterior, Senatul a respins, pe 16 septembrie, cererea şefului statului, iar, marţi, deputaţii au luat, în plen, aceeaşi decizie. Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect.