„Turnul roman de la Vătava a fost descoperit în urma unor cercetări de teren realizate de arheologi de la Muzeul Judeţean Mureş, este situat la aproximativ cinci kilometri de sat înspre munte şi aproximativ 15 kilometri de Castrul Roman de la Brâncoveneşti, în linie dreaptă. Am găsit o structură de pământ care avea un sistem simplu de fortificare format din şanţ, val şi probabil avea o palisadă, de formă aproximativ pătrată de 15×15 metri, una dintre laturi e foarte frumoasă, curge un pârâu în imediata apropiere şi în interiorul acestei structuri era turnul efectiv. Pe 5×3 metri, probabil din lemn, care era peste acea palisadă şi supraveghea toată zona din jur. Cercetarea acestui turn, după identificarea lui pe teren a fost inclusă într-un proiect mai larg de cercetare a limesului, a graniţei estice a Imperiului Roman, şi a beneficiat de o serie de fotografii aeriene, de prospecţii geomagnetice pe baza cărora s-a stabilit locul viitoarei săpături”, a declarat pentru Agerpres arheologul Daniel Cioată.

Pentru cercetări mai amănunţite a fost trasată o secţiune de 10×2 metri şi în secţiunea respectivă a fost surprins valul, şanţul de pământ, a fost surprinsă o parte a turnului, a zonei locuite şi un cuptor, la care se adaugă destul de mult material arheologic de factură romană, în special vase ceramice.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vortexul polar și-a schimbat direcția și acum se învârte ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

„Acesta era un turn de supraveghere care trebuie pus în legătură directă cu unitatea militară de la Brâncoveneşti (castrul – n.r.). De acolo erau trimişi aproximativ zece soldaţi, care supravegheau zona şi care erau în legătură vizuală directă cu cei din castru. Mai trebuie să amintesc faptul că spaţiul locuit în acest perimetru nu se reduce doar la turn sau la zona fortificată amintită, deoarece am găsit pe o arie mult mai largă materiale arheologice – ceramică, zece monede romane, denari în special, dar şi monede de bronz, fibule şi un depozit de unelte aparţinând unui fierar, pe care trebuie să le cercetăm mai bine, dar pot fi puse în legătură cu turnul roman de apărare”, a spus Daniel Cioată.

Printre uneltele din fier descoperite se regăsesc doi cleşti de fierar, două nicovale de forme diferite, un dorn şi un toporaş.

Arheologii mureşeni susţin că pe lângă turnul de observaţie de la Vătava există certitudini şi în cazul celui semnalat la Ibăneşti, restul turnurilor de pe limes fiind, deocamdată, supoziţii.

Şeful Secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Mureş, Nicoleta Man, a precizat că proiectul ‘Traseul limesului roman pe teritoriul judeţului Mureş’ este iniţiat şi derulat de muzeografi mureşeni, întrucât pe raza judeţului exista un vast sistem defensiv, fiind situat pe graniţa de est a provinciei Dacia şi implicit a Imperiului Roman.

Prin proiect se încearcă evidenţierea pe teren a acestor obiective, în special a turnurilor de control şi de observaţie, a sectoarelor de drum roman, a vicusurilor (aşezări rurale romane – n.r.), întrucât poziţia castrelor de la Brâncoveneşti, Călugăreni şi Sărăţeni este cunoscută.

Până acum au fost realizate fotografii aeriene, s-au folosit metode moderne de identificare a unor asemenea puncte, prospecţii geomagnetice şi s-au efectuat săpături arheologice.

La realizarea acestui proiect contribuie cercetători din România, Germania şi Ungaria, iar coordonatorul acestuia este arheologul mureşean Szilamer Panczel.