Descoperire extrem de importantă pentru trecutul omenirii: Un craniu fosilizat „remarcabil de complet” al unui pui de maimuţă

Dintre primatele actuale, amintesc ei, oamenii sunt mai aproape din punct de vedere evolutiv de maimuțe precum cimpanzeii, gorilele, urangutanii și gibonii.

În acest sens, strămoșul nostru comun cu al cimpanzeilor a trăit în Africa acum șase-șapte milioane de ani și, datorită fosilelor disponibile, experții au fost în măsură să explice modul în care oamenii au evoluat de atunci.

Cu toate acestea, precizează ei, se cunosc foarte puține lucruri despre caracteristicile strămoșului comun al maimuțelor și oamenilor actuali înainte de această dată, din cauza lipsei de fosile în stare bună.

Prin urmare, până în prezent oamenii de știință nu au putut să stabilească dacă acel strămoș comun provine din Africa, atât timp cât nu știu cum putea arăta.

Alte articole

Avertisment pentru cetățenii americani: Risc ridicat de persecuție și detenție în Rusia

Statele Unite au efectuat PRIMUL lor atac terestru împotriva Venezuelei. Trump confirmă atacul

Noul craniu fosilizat, numit ”Alesi” după ce a fost descoperit în 2014 în Napudet, la vest de Lacul Turkana (nordul Kenyei), poate răspunde la această veche întrebare despre originea genealogiei care a condus la oamenii și maimuțele moderne, indicând că strămoșul comun a evoluat în Africa, nu în Eurasia, spun oamenii de știință.

Multe fosile ilustrează evoluția care s-a derulat de la genealogia mai restrânsă ce a dus la separarea oamenilor de cimpanzei, verii noștri evoluționiști cei mai apropiați, acum 6 până la 7 milioane de ani în urmă. Specia noastră, Homo sapiens, a apărut cu aproximativ 300.000 de ani în urmă în Africa.

Analiza imaginilor tridimensionale de ”înaltă calitate”, obținute prin raze X, a arătat că acest pui de maimuță avea aproximativ 16 luni când a murit și a aparținut unei noi specii de ”Nyanzapithecus”, ”Nyanzapithecus Alesi”. Numele Alesi derivă din ”ales” care înseamnă ”strămoș” în limba locală turkana.

”Până acum, toate speciile de ”Nyanzapithecus” erau identificate după dinții lor, dar era neclar dacă erau maimuțe”, a declarat în comunicat John Fleagle, de la Universitatea Stony Brook.

Fosile mai vechi de 10 milioane de ani, care ar putea clarifica evoluția strămoșilor comuni ai oamenilor și maimuțelor moderne sunt rare, adesea doar dinți incompleți și oase maxilare. De aceea, această fosilă descoperită la vest de Lacul Turkana din nordul Kenyei, cea mai completă descoperită vreodată, este considerată o revelație.

Craniul ”Alesi”, de mărimea unei lămai, prezintă ”tuburi auditive osoase”, o ”caracteristică majoră” pentru a face o legătură cu maimuțele actuale, în timp ce ”botul mic” seamănă cu cel al unui pui de gibon, o maimuță mică descoperită în Asia, dezvăluie Ellen Miller de la Universitatea Wake Forest din Carolina de Nord (SUA).

”Impresia inițială este că este vorba de un gibon dispărut. Cu toate acestea, analizele noastre arată că această înfățișare nu este exclusivă gibonilor, după cum s-a constatat la alte rude dispărute ale acestora, observă Chris Gilbert, de la Hunter College din New York.

Această nouă specie, notează experții, nu se comporta ca un gibon, după cum reiese din studiul mecanismului responsabil de echilibru găsit în urechea internă.

”Gibonii sunt cunoscuți pentru mișcările lor rapide și acrobatice în copaci, în timp ce urechea internă a lui ”Alesi” confirmă că această specie se deplasa într-un mod mai prudent”, spune Fred Spoor, de la University College din Londra și de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Germania. Alesi avea și brațele mai scurte decât ale gibonilor.

Descoperirea acestei fosile arată că ”Nyanzapithecus alesi” a făcut parte dintr-un ”grup de primate care au existat în Africa timp de aproximativ zece milioane de ani”, subliniază autorul principal al studiului, Isaia Nengo.

”Acest grup — a amintit el — a fost aproape de originea maimuțelor și oamenilor de azi și această origine era africană”.