Descoperire senzațională pentru viitorul agriculturii. La Cluj-Napoca au fost crescute rădăcini de floarea-soarelui mai rezistente la secetă!

Fără niciun dubiu, cercetătorii de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca se pot lăuda cu o descoperire senzațională pentru viitorul agriculturii. Ei au reușit, împreună cu experți din Belgia, Germania și Polonia, să dezvolte rădăcini de floarea-soarelui mai robuste și mai rezistente la secetă decât cele cultivate în prezent.

Descoperirea a fost făcută în cadrul unui proiect de cercetare derulat în perioada 2021 – 2024. Echipa USAMV Cluj-Napoca din acest proiect a fost formată din cercetători și studenți.

Coordonatorul proiectului din partea USAMV Cluj-Napoca, Adriana Aurori, explică modul în care au fost obținute rezultatele ”foarte încurajatoare”. ”Floarea-soarelui este o specie la care acest tip de experiment este greu de aplicat, deoarece la nivel de laborator cultivarea florii-soarelui este foarte dificilă. Cu toate acestea, pornind de la o metodă existentă stabilită în SUA de către Parks și Yordanov în 2020, am optimizat și am adus la un nivel foarte bun acest sistem modificat de inducție mediat de rizobi. Rizobia a avut o capacitate de creștere foarte bună, astfel încât a crescut de două până la trei ori mai bine decât rizobia normală. În plus, acești portaltoi sunt pe deplin funcționali, plantele crescând și fructificând foarte bine. Rezultatele sunt foarte încurajatoare pentru studii ulterioare. Biotehnologia plantelor ar putea contribui la îmbunătățirea toleranței floarea-soarelui la secetă. Cu rezultatele acestui proiect, putem vedea o cale de îmbunătățire a fondului genetic al florii-soarelui în acest sens”, a declarat ea, citată de mediafax.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și EXCLUSIV// Lidia Fecioru, despre modul în care schimbarea orei influențează viețile oamenilor. „Forma de depresie crește foarte mult”

Alte articole

Cercetarea românească, validată internațional la cea mai importantă conferință din domeniul educației de excelență

BNR va cerceta averile a peste 12.000 de români din mai mult de 1.300 de localități. Când vor merge reprezentanții băncii acasă la români

Cercetarea pornind de la metoda descrisă de Adriana Aurori a fost făcută în premieră pe floarea-soarelui, la noi în țară. Experții sunt optimiști cu privire la utilitatea descoperirii, chiar dacă se admite că ”este nevoie de mult mai multă muncă” pentru a o vedea aplicată în agricultură. ”Este nevoie de mult mai multă muncă pentru a aplica metoda noastră în agricultură. De asemenea, este nevoie de timp pentru a o încorpora într-un program de ameliorare, deoarece trebuie să obțineți plante care să aibă aceste noi informații genetice integrate la nivelul semințelor, nu doar la nivelul rădăcinilor. Cu toate acestea, suntem optimiști și credem că suntem pe calea cea bună pentru a putea exploata practic, în viitorul apropiat, rezultatele cercetărilor noastre actuale”, a mai spus coordonatorul de proiect din partea USAMV Cluj-Napoca.

Proiectul de cercetare, numit ”Dezvoltarea unei noi tehnologii de ameliorare pentru îmbunătățirea sistemului radicular, toleranța la secetă și producția durabilă de plante”, a beneficiat de o finanțare națională în valoare de 200.000 de euro. Rezultatele au fost obținute printr-o metodă de ”transformare” a plantelor cu ajutorul bacteriilor numite Rhizobium rhizogenes. ”Aceste bacterii trăiesc în sol și transferă în mod natural o parte din materialul lor genetic în celula plantelor. Celulele beneficiază astfel de noi informații genetice care acționează ca un semnal pentru producerea de noi gene. Prin cultivarea acestor rădăcini speciale în laborator, folosind metode destul de complexe, putem obține plante întregi care, pe baza acestei noi informații genetice integrate, vor avea la rândul lor rădăcini mai dezvoltate, o trăsătură foarte avantajoasă pentru floarea-soarelui”, explică Adriana Aurori.

În ultimii ani, numeroase culturi din multe țări, inclusiv România, au fost afectate serios de secetă. Printre aceste culturi se numără cele de grâu, orz, ovăz, rapiţă, floarea-soarelui şi porumb.

Citește și Comisia Europeană a aprobat 400 de milioane de euro pentru despăgubirea fermierilor români afectați de secetă. Se vor da maximum 200 de euro pe hectar, la pierderi de 100 la sută