Deutsche Welle despre situaţia din România: O anti-democraţie inventivă. UE nu trebuie să abandoneze ţara

Modul în care pedepsirea abuzului în serviciu a fost relaxată face extrem de clar că Guvernul român ştie că a făcut ilegalul, legal, iar acum ţara are nevoie de ajutor din partea UE, scrie Peter Janku în editorialul publicat de televiziunea germană pe site.

“S-au strâns ca hoţii proverbiali în noapte. Fără să îşi informeze măcar colegii de cabinet de intenţiile sale, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a adăugat ordonanţa de urgenţă controversată pe agenda reuniunii de cabinet programată neobişnuit de târziu. Apoi a împins fără oprire decretul înainte”, scrie în material, care citează susţinătorii Guvernului, potrivit cărora măsura a avut ca scop reducerea supraaglomerării din închisori, informează news.ro.

Guvernul a refuzat să accepte evaluările amănunţite ale experţilor, care au subliniat în repetate rânduri că închisorile româneşti nu sunt, din niciun punct de vedere, supraaglomerate, în comparaţie cu centrele de detenţie italiene sau olandeze.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Într-o conferinţă de presă organizată în grabă, Iordache nu a reacţionat la toate criticile bazate pe fapte, scrie DW. El s-a limitat să spună în repetate rânduri că Guvernul şi Parlamentul „au dreptul să introducă legi şi reglementări”. Însă adevăratul scop al acestor reglementări poate fi intuit din viteza cu care au fost introduse, precum şi din ignorarea îndrăzneaţă a oricărei tentative de a respecta legile şi obiceiurile democratice şi civile, afirmă autorul materialului.

Alte articole

Niculae Bădălău, campionul tergiversărilor care să nu-l ducă la judecată. Dosarul său de corupție este de patru ani în camera preliminară!

Ilie Bolojan prezintă prioritățile României pentru restul verii. Cele șase legi cruciale pentru ca țara noastră să atragă 4,5 miliarde de euro

A fost vorba numai de „curăţarea” prin decret a liderului PSD Liviu Dragnea şi de posibilitatea ca acesta să îşi continue cariera. În plus, ordonanţa va ajuta zeci de mebri de partid care au fost inculpaţi pentru corupţie şi abuz în serviciu, subliniază jurnalistul, potrivit news.ro.

Acest lucru s-a întâmplat în pofida protestelor de amploare, în pofida faptul că normele sunt respinse vehement de opoziţie şi de societatea civilă, în pofida cererii preşedintelui ca măsurile să fie suspendate, în pofida faptului că nu au primit nici aprobarea magistraţilor alarmaţi, nici a şefe autorităţii anticorupţie, DNA, de care se tem politicienii din toate partidele, precizează Janku.

Preşedintele, indignat

Preşedintele Klaus Iohannis, care a cerut anterior retragerea proiectelor de reglementări de pe agenda Guvernului, a reacţionat cu îngrijorare. După ce el însuşi a fost ameninţat în repetate rânduri cu suspendarea de către PSD şi de aliaţii săi liberali, şeful statului a deplâns o operaţiune de capă şi spadă, care a fost urmată de proteste spontane. Iohannis a vorbit de o „zi de doliu” şi a promis să continue să lupte pentru statul de drept în România „până în ultima zi în funcţie”.

Criticile dure au curs din toate părţile, inclusiv – în mod remarcabil – din partea sindicatelor, care sunt, de obicei, apropiate administraţiei de stânga. Numai europenii, care sunt ocupaţi cu Trump şi populiştii de dreapta din Europa Centrală şi de Est, au avut puţine de spus iniţial, potrivit news.ro.

Nu trebuie să lăsăm România singură

Până miercuri dimineaţă, numai europarlamentara germană din Partidul Verzilor Rebecca Harms, a scris un mesaj pe Twitter prin care le cerea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să ajute România să menţină statul de drept.

În jurul prânzului, Juncker şi Ambasada Germaniei la Bucureşti şi-au exprimat îngrijorarea. Însă, în faţa eficienţei propagandei anti-democratice şi ultranaţionaliste, succesul unor astfel de intervenţii este departe de a fi garantat, subliniază DW, citat de news.ro.

„Este statul de drept pus în pericol fundamental în România? Aici, la începutul anilor ’90, post-comuniştii au numit sistemul lor autoritar o ‘democraţie inventivă’. Iar în alte părţi, de la Ankara la Budapesta, de la Varşovia la Washington, populismul suspendă principii la un moment dat indisputabile. Sau este posibil ca statul de drept din România să fie deja mort? Nu poate fi exclusă niciuna dintre posibilităţi. Însă este nevoie urgent de proceduri de resuscitare. Europa nu trebuie, sun nicio formă, să lase România singură. Singura cale înainte este prin observare atentă şi acţiune eficientă”, conchide Jancku.