Dezastru în şcolile din Capitală. Elevi repetenţi, absenţe multe şi rezultate slabe la examene

Elevi repetenţi, absenţe multe, rezultate slabe la examenele naţionale şi şcoli în paragină, asta arată un raport realizat de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti privind starea învăţământului din Bucureşti.

Potrivit unei analize, în Capitală, există un număr de unităţi şcolare care nu asigură servicii educaţionale de calitate şi care au înregistrat rezultate slabe la examenele naţionale. Cu toate astea, analiza rezultatelor nesatisfăcătoare la examenele naţionale şi a cauzelor acestora a fost superficială.

În plus, este o lipsa acută a planurilor de măsuri remediale specifice, iar în multe şcoli sunt proiectate documente manageriale improvizate, nerelevante, nerealiste.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe lista punctelor slabe din şcolile Capitalei se numără existenţa unui număr foarte mare de elevi repetenţi, existenţa unui număr mare de absenţe şi interesul scăzut al cadrelor didactice pentru cunoaşterea documentelor de strategie educaţională privind asigurarea calităţii în educaţie cât şi a noutăţilor privind programele structurate pe competenţe, proiectele de reformă, aplicarea legislaţiei şcolare. Eficienţa scăzută şi formalismul activităţilor de formare continuă la nivelul comisiilor metodice din şcoli este şi ea amintită.

Alte articole

Parlamentul a aprobat majorarea sancțiunilor pentru senatorii și deputații chiulangii. ”Nu vii la muncă, eşti penalizat!”. Cât li se va lua din leafă

Reguli noi în anul şcolar 2023-2024. Ce sunt absenţele „nemotivabile” şi ce riscă elevii care le au în catalog din septembrie

DIAGNOZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI, puncte slabe:

• menţinerea unei rate ridicate a absenteismului şi a ratei de peste 1 % de părăsire timpurie a sistemului de educaţie;
• activitatea de inspecţie
• şcolară nu acoperă în totalitate componenta de consiliere şi îndrumare;
• resurse umane insuficiente.
• existenţa de unităţi şcolare fără autorizaţie sanitară de funcţionare
• nu există o procedură de monitorizare a exersării competenţelor dobândite de cadrele didact ice prin cursurile de formare;
• nivelul scăzut de motivare şi de responsabilizare pentru rezultatele muncii
• disfuncţionalităţi sau comunicare formală, în relaţia şcoală – familie şi, în unele cazuri, în relaţia şcoală – autorităţi locale;
• disfuncţii în comu nicarea compartimentelor ISMB cu unităţile de învăţământ, cadre didactice, directori, personal administrativ.

Potrivit raportului există şansa să apară modificări în curriculum şi o lipsa a cadrelor didactice calificate la nivel preşcolar şi primar. Pe lângă asta mai există câteva ameninţări:

• atractivitatea scăzută pentru profesia de cadru didactic din motive financiare;
• situaţia economică dificilă ceea ce duce la finanţarea scăzută a învăţământului;
• existenţa unei oferte tot mai scăzute pentru piaţa muncii;
• scăderea puterii economice a familiei ceea ce contribuie la creşterea abandonului şcolar;
• lipsa pârghiilor pentru a motiva financiar cadrele didactice cu rezultate deosebite în procesul educativ (salariu de merit, 2% din fondul de salarii);
• inexistenţa unui buget planificat acordat formării la nivelul unităţilor şcolare;
• imposibilitatea unor cadre didactice de a-şi plăti cursurile de formare/ perfecţionare;
• lipsa fondurilor necesare funcţionării şi stimulării activităţii din centrele de excelenţă;
• interesul şi implicarea scăzută a părinţilor în cunoaşterea şi rezolvarea problemelor şcolii

În urma acestui raport îngrijorător, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti doreşte să facă anumite schimbări în noul an şcolar. VEZI AICI: PLANUL MANAGERIAL INSPECTORATUL ŞCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 2015 -2016

1. Înfăptuirea politicilor educaţionale ale MECŞ cu scopul asigurării cadrului adecvat pentru o educaţie de calitate în învăţământul bucureştean;

2. Asigurarea unui management flexibil la nivelul şcolilor (unităţilor de învăţământ) în perspectiva realizării egalităţii şanselor în educaţie, a reducerii absenteismului, abandonului şcolar, părăsirii timpurii a şcolii şi îmbunătăţirea rezultatelor la examenele naţionale şi testările international;

3. Facilitarea participării cadrelor didactice la cursuri de formare continuă şi perfecţionare în vederea îmbunătăţirii calităţii procesului instructiv – educativ;

4. Promovarea învăţământului profesional şi tehnic şi corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele economiei naţionale, în vederea unei bune inserţii sociale a absolvenţilor;

5. Crearea unui climat de siguranţă fizică şi libertate spirituală în toate unităţile de învăţământ;

6. Dezvoltarea parteneriatelor educaţionale şcoală – părinţi, administraţie publică locală, comunitate, agenţi economici, sindicate, ONG – uri;

7. Atragerea de resurse de finanțare și gestionarea eficientă a celor existente.