Companiile de impact, definite ca entități cu active de peste un milion de euro și relevanță majoră pentru economie, generează 83% din cifra de afaceri totală a României și concentrează 85% din datoriile din economie. Totuși, deși acestea reprezintă „motorul economic”, studiul arată o degradare semnificativă a performanței financiare, în contextul unui an 2024 marcat de costuri ridicate de finanțare, cerere internă instabilă și exporturi afectate de încetinirea economiilor europene.
„Companiile de impact din România rămân pilonii economiei, dar într-un echilibru tot mai fragil. Deși numărul companiilor cu active de peste un milion de euro a atins un nou record, 45.064 de companii, dublu față de 2013, performanța lor financiară se degradează, deși profitul net are o ușoară scădere, cu 1,6%, datoriile cresc cu 11 miliarde de euro, iar aproape jumătate dintre companiile de impact se află tot în dificultate financiară”, arată studiul CITR.
Conform datelor, profitul net al companiilor de impact a scăzut cu 1,6% în 2024, în timp ce datoriile au crescut cu 11 miliarde de euro, ajungând la 239 de miliarde de euro. În același timp, cifra de afaceri a rămas aproape constantă, fără semne de redresare, iar investițiile au fost amânate în favoarea creditării.
„Economia românească se află într-un punct de echilibru fragil: companiile mari încă susțin activitatea economică, dar o fac cu un grad de îndatorare tot mai ridicat. În acest context, stagnarea profitului și creșterea datoriilor pentru companiile de impact le amenință stabilitatea pe termen lung, limitând capacitatea de investiții și inovare”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Analiza CITR arată o polarizare accentuată a riscului financiar. Doar 275 de companii, din totalul celor peste 45.000 analizate, cumulau 46% din datoriile totale la nivelul economiei. Mai mult, companiile cu active de peste 50 de milioane de euro, deși reprezintă doar 2% din totalul entităților aflate în insolvență iminentă, dețin jumătate din datoriile acestui segment.
„Această distribuție arată că vulnerabilitatea economică este concentrată în vârful piramidei, acolo unde problemele financiare ale unei singure companii pot genera efecte de contagiune asupra întregului lanț economic”, a continuat Paul-Dieter Cîrlănaru.
În total, datoriile companiilor de impact au ajuns la 239 de miliarde de euro, cu 11 miliarde mai mult decât în 2023. Deși ritmul de creștere este mai redus decât anul trecut, structura îndatorării s-a modificat semnificativ: a scăzut expunerea în industriile productive și a crescut în sectoarele serviciilor și investițiilor.
Cele mai mari creșteri de îndatorare s-au înregistrat în tranzacțiile imobiliare (+42%, +7,8 miliarde euro) și energie (+24%, +3,2 miliarde euro), urmate de comerț (+8%), în timp ce construcțiile (-16%) și industria prelucrătoare (-3%) și-au redus datoriile.
Această evoluție reflectă dependența tot mai mare a economiei românești de finanțarea externă, fără o creștere reală a productivității sau a profitabilității.
Numărul companiilor aflate în insolvență iminentă, adică acele firme care se confruntă cu dezechilibre severe, dar care încă funcționează, a ajuns la 8.749, o creștere de 7% față de anul precedent și cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.
Dintre acestea, 5.244 erau deja în dificultate anul trecut și nu au reușit să se redreseze, 872 provin din categoria finanțabilă, 1.048 din cea restructurabilă, iar 1.585 sunt companii nou intrate în această situație, deși depășiseră pragul de 1 milion de euro în active.
Cele mai afectate domenii sunt construcțiile (20%), tranzacțiile imobiliare (17%), agricultura (14%), comerțul (13%) și industria prelucrătoare (12%).
În total, zona de dificultate, care include companiile restructurabile și cele în insolvență iminentă, cuprinde peste 19.000 de firme, adică 42% din totalul companiilor de impact. Acestea sunt entități care, în forma actuală, nu pot fi finanțate și au nevoie de măsuri de restructurare sau reorganizare pentru a evita falimentul.
„Cifrele arată o economie care se adaptează, dar fără a se reface. Restructurarea și concordatul preventiv devin instrumente strategice, nu soluții de urgență. Momentul intervenției este decisiv, companiile care acționează din timp pot transforma dificultatea într-o nouă etapă de creștere”, subliniază Paul-Dieter Cîrlănaru.
Citește și: Patronatele cer Guvernului să înghețe salariul minim pe economie
Pentru companiile în dificultate, legislația actuală oferă două mecanisme de prevenție: acordul de restructurare și concordatul preventiv, ambele reglementate de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de insolvență.
Acordul de restructurare este un instrument negociat direct între companie și creditori, confirmat de instanță, prin care se stabilesc măsuri concrete de redresare financiară, fără suspendarea activității. În schimb, concordatul preventiv are o componentă judiciară, oferind companiei protecție temporară față de creditori în timp ce aplică un plan de restructurare aprobat.
Ambele mecanisme au rolul de a preveni intrarea în insolvență, de a proteja locurile de muncă și de a menține lanțurile comerciale esențiale pentru economie.
Concluziile studiului CITR arată că, în lipsa intervențiilor rapide și a reformelor structurale, România riscă o acutizare a dezechilibrelor economice, cu efecte în lanț asupra investițiilor, locurilor de muncă și competitivității externe.