Cea mai mare partea a bunurilor confiscate în vămi mergeau spre vânzare. Documentele desecretizate din arhivele Intreprinderii de Comerţ Exterior Dunarea, arată că bunurile, precum haine, televizoare, aur şi pietre preţioase erau trimise în aşa numitele shop-uri, magazine aflate pe teritoriul României, la care aveau acces doar străini şi care plăteau în valută, potrivit România TV.

Citeşte şi Familia Ceauşescu a deturnat de la statul român sute de milioane de lei. Pe ce au risipit banii VIDEO

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

PSD se ține de cuvânt: pensiile se primesc înainte de Paște

Rezultate loto 25 aprilie 2024. Numere Loto 6/49 şi Joker 25.04.2024

„Valorificarea pe piaţă externă este dificilă şi ridică probleme legate de găsirea unor parteneri siguri, scoaterea din ţară, transport, asigurare etc.„, se mai arata în nota spionajului românesc din perioada comunistă.

Totodată, Securitatea se mai plângea şi de calitatea bunurilor confiscate în vămi. În documente se vorbeşte despre un lot de „17 televizioare color si 2 videocasetofoane” care erau vechi şi uzate şi nu aveau aspect comercial. Aceleaşi plângeri erau şi pentru haine.

Citeşte şi Nicolae Ceauşescu şi somnul de frumuseţe. Lucruri INEDITE din viaţa dictatorului

„Lotul nu prezintă sortiment comercial , modelele nu mai sunt de actualitate, ţesăturile sunt mai puţin solicitate pe piaţa externă, în majoritate fiind vorba de poliester 100% „, se arată în documente.

În aceste cazuri, marfa era trimisă în consiganţii şi vândută românilor. În perioada comunistă, orice contact cu străinii era monitorizat de spioni, iar relaţiile comerciale erau imposibile fără amestecul firmelor de stat securiste

În documentele predate la CNSAS este prezentat şi modul în care statul comunist aborda ofertele de investiţii străine. În 1986, un englez, reprezentant al unei cunoscute firme care vindea cafea, a făcut companiei de stat românesti ICE Comturist o ofertă de invesţii pe teritoriul Romaniei, a fost raportat imediat la Securitate. Acesta l-a supus unei verificări atât pe George Howitt, cât şi pe lucrătoarea româncă de la Comturist care a raportat. Cetăţeanul britanic a apărut ca „necunoscut în evidenţa cetăţenilor străini”, iar doamna a fost pusă să îşi facă o autobiografie amănunţită, în care a scris inclusiv despre faptul că părinţii ei divorţaseră când ea era minoră.