Diana Șoșoacă amenință cu „provocarea unei revoluții”, după invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu: „Risc de dezintegrare teritorială”

Invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu la prezidențiale a provocat reacții diverse pe eșichierul politic românesc. Deși, în ultime vreme, l-a contestat constant, șefa SOS România, Diana Șoșoacă a reacționat violent pe pagina personală de Facebook.

George Simion, reacţie furibundă dupa respingerea candidaturii lui Călin Georgescu: „Jos dictatorii!”

„EXACT CEEA CE VĂ ANUNȚ: PROVOCAREA UNEI REVOLUȚII PT A INTRA ÎN SITUAȚIE DE URGENȚĂ! RUȘINE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL! MOTIVELE DE RESPINGERE NU SUNT LEGALE! SISTEMELE SE OMOARĂ ÎNTRE ELE ȘI NOI SUNTEM PRINȘI LA MIJLOC! RISC DE DEZINTEGRARE TERITORIALĂ! V-AM SPUS CĂ HOTĂRÂREA NR. 2 DIN 5.10.2024 A PUS CAPĂT DREPTURILOR SI LIBERTĂȚILOR CETĂȚENEȘTI!„, a scris Șoșoacă pe rețeaua de socializare.

Biroul Electoral Central (BEC) a respins duminică seară, 9 martie, candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, decizie care a generat proteste tensionate în fața sediului instituției.

Alte articole

Călin Georgescu cere desecretizarea ședinței CSAT și a ședinței informale a CCR dinaintea anulării alegerilor prezidențiale din 2024: „Anularea a fost un act premeditat. Ce au stabilit într-o oră nu pot avea dovezi într-un an de zile”

Călin Georgescu: „Apă nu mai este, energie nu mai este de mult, hrană este din ce în ce mai puțină”

Călin Georgescu e OUT! Biroul Electoral Central i-a respins oficial candidatura. Susținătorii săi s-au luat la bătaie cu jandarmii în fața sediului BEC după aflarea deciziei

Potrivit informațiilor disponibile, dosarul lui Georgescu nu a îndeplinit toate condițiile de formă, fiind semnalate inadvertențe, printre care lipsa unei semnături și completări la declarația de avere. Decizia a fost luată cu 10 voturi „pentru” respingere și 4 „împotrivă”.

Potrivit unor surse, Călin Georgescu nu ar fi avut o semnătură pe o anexă reprezentând declaraţia de avere.

Fostul judecător al Curţii Constituţionale Tudorel Toader afirmă că BEC verifică condiţiile de fond şi de formă, iar anexele la un document nu sunt „ceva suplimentar”, ci fac parte integrantă din piesele dosarului.

„BEC verifică legalitatea candidaturii, îndeplinirea condiţiilor legale prevăzute în Constituţie şi în Legea 370. De la faptul că nu există o condamanare definitivă, declaraţii de avere, declaraţii de interese, de necolaborare… Spoi mai este un lucru, şi anume fiecare candidat trebuie să spună că îndeplineşte condiţiile legale de a candida, e vorba de o declaraţie de răspundere pe cont propriu din partea candidatului că sunt îndeplinite condiţiile legale”, a declarat Tudorel Toader la Antena 3 CNN.

Toader a mai spus că BEC examinează candidatura prin raportare la conditiile legale de fond şi formă, în timp ce CCR are alte competenţe. „Să nu amestecăm competenţele BEC cu cele ale CCR”, a mai spus fostul judecător constituţional.

George Simion, reacţie furibundă dupa respingerea candidaturii lui Călin Georgescu: „Jos dictatorii!”

Încă de duminică dimineaţă, în faţa sediului BEC, din Centrul Vechi al Capitalei, s-au adunat atât simpatizanţi ai lui Crin Antonescu, cu pancarte pe care scria ”Crin preşedinte”, dar şi simpatizanţi ai lui Călin Georgescu, în aşteptarea deciziei de duminică seară, a BEC, în privinţa validării sau invalidării candidaturilor.

Cel puţin în cazul lui Călin Georgescu şi al lui Nicuşor Dan, membrii BEC trebuia să ia o hotărâre, potrivit legii, până la miezul nopţii de duminică. În ceea ce priveşte candidatura lui Crin Antonescu, depusă astăzi, membrii BEC au la dispoziţie 48 de ore pentru a lua o decizie, care va trebui dată cel târziu marţi, la ora 24.00.

Până sâmbătă, la ora 16.00, în termenul legal de 24 de ore de la depunerea candidaturii lui Călin Georgescu, la BEC fuseseră depuse peste 1.200 de contestaţii. De asemenea, au fost depuse aproximativ 300 de contestaţii şi împotriva lui Nicuşor Dan.

Sâmbătă, Curtea Constituţională (CCR) a respins primele contestaţii faţă de candidatura lui Călin Georgescu, însă magistraţii nu au intrat pe fondul problemei, adică să fi luat în discuţie dacă acesta este sau nu eligibil pentru funcţia prezidenţială, ci au analizat doar chestiunile procedurale.