Diana Șoșoacă, cea mai cunoscută figură politică din România, dar și cea în care românii au cea mai puțină încredere. Marcel Ciolacu, pe locul trei în topul încrederii

În clasamentul notorietăţii, Şoşoacă este urmată de Marcel Ciolacu, Mircea Geoană şi Nicolae Ciucă, în timp ce în topul neîncrederii, pe locul al doilea se situează Marcel Ciolacu, urmat de George Simion. În topul încrederii conduce Mircea Geoană, pe locul al doilea aflându-se Nicuşor Dan, urmat de Marcel Ciolacu şi de Nicolae Ciucă. Pe ultimele trei locuri ca nivel de încredere se află, în ordine descrescătoare,, Diana Şoşoacă, George Simion şi Kelemen Hunor.

Mircea Geoană conduce în clasamentul încrederii, 33,4% dintre toţi participanţii la sondaj declarând că au încredere destul de multă şi foarte multă în secretarul general adjunct al NATO.  Oficialul NATO este urmat de Nicuşor Dan cu 26,2% încredere multă şi foarte multă şi de Marcel Ciolacu cu 23,6% încredere multă şi foarte multă. Clasamentul este continuat de Nicolae Ciucă cu un capital de încredere de 21,4%. În Elena Lasconi au încredere multă şi foarte multă 21,3 dintre cei intervievaţi), iar în Diana Şoşoacă 20,2%. Clasamentul este încheiat de George Simion cu 18% şi  de Kelemen Hunor cu 8,5% cotă de âîncredere.

Clasamentul neîncrederii în personalităţi politice

Diana Şoşoacă se clasează pe primul loc în clasamentul neîncrederii, fiind cel mai nepopular lider politic din România cu 75,4% dintre români care declară că au destul de puţină, foarte puţină sau nu au deloc încredere în aceasta. Pe locul al doilea în clasamenul neîncrederii se situează Marcel Ciolacu (67,6% încredere destul de puţină sau foarte puţină/deloc). Premierul Ciolacu este urmat de George Simion (66,5% încredere destul de puţină sau foarte puţină/deloc), Nicolae Ciucă (63,8% încredere destul de puţină sau foarte puţină/deloc), Mircea Geoană (57% încredere destul de puţină sau foarte puţină/deloc), Nicuşor Dan (52,7% încredere destul de puţină sau foarte puţină/deloc). Kelemen Hunor (51,9% încredere destul de puţină sau foarte puţină/deloc) şi Elena Lasconi (36,5% încredere destul de puţină sau foarte puţină/deloc). Ultimi doi clasaţi în clasamentul neîncrederii sunt avantajaţi şi de notoritatea mai scăzută (sub 65%).

Alte articole

„Am, n-am studiat la…”, Politicienii și CV-urile „umflate”, boala politică a secolului XXI: Cazuri celebre care au dus la demisii

Marcel Ciolacu o ironizează pe Ioana Dogioiu: „Și eu, ca doamna purtătoare de cuvânt, am terminat Universitatea Ecologică, nu mi-aduc aminte să o fi întâlnit”

Citește și: EXCLUSIV Traian Băsescu, despre destinul lui Klaus Iohannis după ce va părăsi scaunul de la Cotroceni: „Lumea care poate să ia decizii nu apreciază faptul că e înalt și frumos, să îl pună într-o funcție”

”INSCOP Research publică în premieră atât clasamentul încrederii în lideri politici, cât şi al neîncrederii raportat la totalul populaţiei. De asemenea, pentru o estimare contextuală cât mai bună, cifrele pot fi comparate cu notoritatea. În ceea ce priveşte topul popularităţii, conduce Mircea Geoană (33%), urmat de Nicuşor Dan (26%) şi Marcel Ciolacu (23%) la o distanţă de 10 procente. Măsuraţi în premieră în sondajul naţional INSCOP-News, Nicuşor Dan şi Elena Lasconi obţin scoruri bune. Proaspăta preşedintă a USR înregistreză un nivel de încredere destul de bun (puţin peste 20%), dacă îl raportăm la notoritate (doar aproximativ 60% declară că au auzit de Elena Lasconi, semnificativ sub ceilalţi lideri de partide care înregistrează notorităţi de peste 80-90%). Topul nepopularităţii este condus detaşat de Diana Şoşoacă cu trei pătrimi (75%) dintre români care nu au încredere în aceasta, urmată de Marcel Ciolacu şi George Simion, în care declară că nu au încredere două treimi dintre români. Cea mai mică ostilitate o genereză Elena Lasconi şi Kelemen Hunor, dar cifrele sunt influenţate şi de notoritatea mult mai mică a celor doi (aproximativ 60%)”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 19 – 27 iunie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

Citește și: FOTO Mircea Geoană şi-a plagiat teza de doctorat copiind rapoarte prezentate de Bill Clinton şi George W. Bush