Diana Șoșoacă este considerată cel mai influent propagandist al Rusiei din România. Analist: „A devenit unul dintre vectorii cei mai vocali în a promova mesaje favorabile Kremlinului”

Diana Șoșoacă este în centrul atenției iarăși după ce a vizitat Teatrul Bolșoi din Moscova, în cadrul unui eveniment în care Vladimir Putin a vorbit pe scenă. Europarlamentara a publicat imagini de la „gală” și s-a autoproclamat „singurul europarlamentar primit de liderul rus”.

Diana Șoșoacă, cel mai influent propagandist al Moscovei

În România, Diana Șoșoacă a participat de mai multe ori la recepțiile și evenimentele ce au fost organizate de Ambasada Rusiei la București. Discursurile publice prin care a elogiat Kremlinul și a criticat Uniunea Europeană îi conturează imaginea de figură vociferantă pe scena politică din România.

„Ei nu sunt pregătiți pentru mine pentru că sunt putinistă, pentru că iubesc Rusia, pentru că am vizitat Ambasada Rusiei, pentru că i-am scris lui Putin, lui Trump, pentru că am scris întregii lumi că România nu are democrație”, a declarat Diana Șoșoacă la Russia Today în martie 2025.

Cristian Roșu, analist politic și consultant în comunicare, a comentat, într-o analiză pentru Ziare.com, vizita eurodeputatei în Rusia, cât și personalitatea politică Diana Șoșoacă.

Alte articole

Luis Lazarus își face partid politic după ce a trădat-o pe Diana Șoșoacă. Formațiunea „Dreptate și Frăție” are deja primul parlamentar

„Ar putea fi Moldova, ar putea fi statele baltice”. Cancelarul Friedrich Merz avertizează că Rusia ar putea să atace Europa dacă Ucraina cedează

„Diana Șoșoacă este, din multe puncte de vedere, un produs al tranziției românești postcomuniste – un personaj format în proximitatea sistemului, dar care ulterior a fost reactivat într-un context populist, anti-sistem, cu accente conspiraționiste și suveraniste.

Citește și : Alegeri Primăria Capitalei 2025 pe 7 decembrie. Coaliţia nu va avea un candidat comun! Daniel Băluţă, favorit în ultimele sondaje

Implicarea ei anterioară, în anii 2000, în cadrul Departamentului de Comerț Exterior condus de Eugen Dijmărescu, arată că nu este o „apariție spontană” a ultimilor ani, ci o figură cu o vechime birocratică în aparatul de stat. Ulterior, reapariția sa în spațiul public odată cu ascensiunea AUR a fost marcată de o retorică explozivă, axată pe tematici antivaccin, anti-NATO și pro-Rusia”, a spus Cristian Roșu în analiza sa pentru sursa citată.

Cristian Roșu mai arată că, după desprinderea de AUR, Diana Șoșoacă a devenit un vector al propagandei Kremlinului, preluând în discursul său o bună parte din mesajul Rusiei.

„După ce s-a rupt de AUR, Diana Șoșoacă a devenit unul dintre vectorii cei mai vocali în a promova mesaje favorabile Kremlinului în România, uneori chiar preluând direct teme de propagandă ale Federației Ruse.

A fost asociată cu participarea la evenimente ale ambasadei ruse, a susținut discursuri publice în care glorifica pozițiile Moscovei și critica dur Occidentul. Cu toate acestea, impactul său real asupra politicii externe a României este nul. Nu are nicio pârghie instituțională relevantă, iar formațiunea sa politică este marginală din punct de vedere parlamentar”, a menționat Cristian Roșu pentru sursa citată.

Totuși, remarcă analistul, relevanța suveranistei a scăzut foarte mult în ultimele 12 luni și electoratul acesteia nu prea mai are forță de decizie în alegerile majore.

„Relevanța Dianei Șoșoacă a scăzut considerabil în ultimele 12 luni. Electoratul său, deși încă prezent, este mai mult reactiv decât activ și se suprapune în bună măsură cu segmentul conspiraționist care oricum nu mai are forță de decizie în alegerile majore.

Citește și : Bubuie nervii în Coaliţie din nou. Raluca Turcan: PSD nu trage la căruța guvernării. Decizia CCR pare influenţată de social-democraţi

Este important să înțelegem că România a avut și are figuri politice mult mai influente care au întreținut relații discutabile cu Federația Rusă (a se vedea cazul Adrian Năstase, sau cazuri internaționale ca Gerhard Schröder în Germania). Așadar, Diana Șoșoacă nu schimbă cursul strategic pro-occidental și pro-NATO al României – și, în termeni practici, nu mai este o amenințare relevantă”, mai transmite acesta.