Diana Şoşoacă refuză expertiza psihiatrică: „O să ajungă ei la casa de nebuni, mă acuză că aprind lumânări la morţi”

Procurorii au solicitat efectuarea unei expertize psihiatrice în cazul eurodeputatei Diana Şoşoacă,  în dosarul în care este acuzată de propagandă legionară.

Măsura vine în cadrul anchetei în care Şoşoacă este cercetată pentru 11 capete de acuzare, inclusiv lipsire de libertate, instigare la ură şi promovarea cultului unor persoane condamnate pentru genocid. Solicitarea procurorului prevede ca, în cazul în care eurodeputata se opune evaluării, aceasta să poată fi internată timp de 30 de zile într-un spital de psihiatrie, chiar şi cu forţa.

VIDEO Diana Șoșoacă, așteptată ca un star pop de fanii săi la aeroportul Otopeni, după ridicarea imunității. ”Vor să mă ducă la casa de nebuni”

Diana Şoşoacă a respins vehement măsura, considerând-o ilegală şi abuzivă. În timpul audierilor, ea a declarat că nu poate discuta despre expertiză şi a întrebat retoric dacă este ameninţată.

Alte articole

Astroloaga Nicoleta Svârlefus anunță COD ROȘU de BURNOUT. Cinci zodii trebuie să se odihnească, altfel riscă să se confrunte cu probleme de sănătate

Un cunoscut influencer pe TikTok, celebru pentru clipurile în care acuza bătrânii, este acuzat de înșelăciune,

„Am înțeles că domnul procuror, cel puțin așa mi-a spus în față, că îmi urmărește toate live-urile. Probabil că o să mă rețină 24 de ore și va face propunere de arestare pentru 30 de zile. Probabil că o să ajungem în instanță, pentru că el vrea să mă duc eu la casa de nebuni, dar până la urmă ei o să ajungă acolo. Așa presimt eu. Am depus deja la Curtea de Justiție a UE cerere de suspendare a deciziei Parlamentului, pentru că a avut vicii de procedură, nu s-au respectat drepturile și libertățile fundamentale. Avem de luptat, abia acum începe lupta”, a declarat europarlamentarul Diana Șoșoacă la revenirea în ţară.

Diana Şoşoacă spune că este acuzată că a aprins lumânări la morţi: „Pe procuror îl mai cheamă şi Petru Rareş. Ar fi trebuit să fie şi el un patriot”

Diana Şoşoacă spune că este acuzată că a aprins lumânări la morţi. Acesteeia i-a fost ridicată imunitatea parlamentară  pentru 10 din cele 11 dosare în care este cercetată de către procurorii Parchetului General.

Eurparlamentarul şi liderul SOS a declara că este victima unei „formule de descurajare a unui om politic cum s-a folosit până acum”. Şoşoacă mai spune că, într-unul dintre doisarele în care este cercetată, este acuzată de faptul că „am aprins lumânări la morţi”.

„Știți că în dosarul meu sunt acuzată că practic cultul morților și că aprind lumânări la morți?”, spune liderul SOS, pentru Gândul.

Diana Şoşoacă explică acest fenomen prin faptul că procurorul care se ocupă de caz ar avea o anumită orientare politică şi pe care îl cheamă Petru Rareş.

„Pentru că procurorul din cazul meu este un user-ist, domnul Stan Petru Rareș. Ca procuror, îl mai cheamă şi Petru Rareş, ar fi  ar fi trebuit să fie și el un patriot, nu un user-ist, un progresist.

Dar, în orice caz, cred că își face 10 cruci şi cred că regretă amarnic că a intrat în acest dosar pentru că este un dosar istoric. Am ajuns ca instanțele de judecată să decidă asupra istoriei României.

Adică ni se interzice și să aprindem o lumânare”, explică preşedinta SOS.  Diana Şoşoacă îşi argumentează poziţia referitoare la cele 10 dosare în care mai este cercetată că nu sunt destul de fundamentate şi prin faptul că procurorii „nu au cerut ridicarea imunității de către Parlamentul României, de ce au așteptat să ajungă în Parlamentul European și acolo, după ani și ani de zile?”

„Păi, dacă eram un pericol atât de public și iminent, de ce nu au cerut ridicarea imunității când eram senator în Parlamentul României? Deci, este o răzbunare și, mă rog, probabil că se încearcă acuma să găsească o modalitate să mă scoată și din Parlamentul European și probabil că ei tot merg și folosesc aceleași formule de descurajare a unui om politic cum s-a folosit până acuma. Da. Și până la urmă, dacă o să zică că mă sperie și n-o să mai fac. Imediat după ce mi-au ridicat imunitatea, am rămas în sală, am ținut niște discursuri de i-am terminat și la un moment dat a venit unu’ de-acolo și mi-a zis: „Mă, dar tu nu te potoleşti?Nu! Şi dacă te bagă la puşcărie? Voi urla și dincolo de ziduri adevărul”. Și probabil că vor merge mai departe, pentru că așa sunt obișnuiți. Mă rog, ăsta e și tactica în general, a useriștilor, a progresiștilor”, mai spune Şoşoacă, pentru Gândul.

Parlamentul European a votat marţi pentru ridicarea imunităţii europarlamentarului SOS România Diana Şoşoacă. Europarlamentara poate fi cercetată, percheziţionată, sau chiar arestată în dosarele penale pe care le are.

CE FAPTE I SE IMPUTĂ DIANEI ŞOŞOACĂ

Prin scrisoarea din 24 septembrie 2025, ministrul justiţiei din Româniaa transmis o cerere formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţieprivind ridicarea imunităţii Dianei Iovanovici Şoşoacă, deputat în Parlamentul European ales în România, în legătură cu proceduri penale referitoare la mai multe infracţiuni presupus comise la diferite date, între 10 decembrie 2021 şi 11 februarie 2025.

– Trei persoane au formulat o plângere potrivit căreia Diana Iovanovici Şoşoacă şi alte persoane ar fi lipsit reclamanţii şi o a patra persoană de libertate timp de aproximativ 20 de minute, între orele 15:40 şi 16:00, la 10 decembrie 2021, într-un apartament din Bucureşti; întrucât fapta presupusă constituie infracţiune potrivit articolului 205 alineatul (1) din Codul penal român;

– Potrivit cererii, la 28 februarie 2024, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a notificat autorităţile judiciare că, la 19 februarie 2024, pe site-ul oficial al partidului SOS România ar fi fost publicat un comunicat de presă al partidului, semnat de Diana Iovanovici Şoşoacă în calitate de preşedinte, în care aceasta ar fi glorificat o persoană condamnată ca criminal de război în temeiul Legii nr. 312/1945; fapta presupusă constituie infracţiune potrivit articolului 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002;

– La 27 mai 2024, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România a semnalat că, la 13 şi 14 mai 2024, Diana Iovanovici Şoşoacă ar fi făcut declaraţii publice, inclusiv pe contul său public de Facebook, în incinta Parlamentului României, acuzând colectiv evreii de crime istorice împotriva poporului român; fapta constituie infracţiune potrivit articolului 3 din Legea nr. 157/2018;

– La 14 mai 2024, Diana Iovanovici Şoşoacă, aflată în Parlamentul României pentru o şedinţă comună, ar fi făcut declaraţii acuzând colectiv evreii de crime istorice împotriva poporului român; fapta constituie infracţiune potrivit articolului 6 alineatul (1) din OUG nr. 31/2002;

– La 5 şi 6 octombrie 2024, Diana Ivanovici Şoşoacă ar fi făcut mai multe declaraţii publice online glorificând anumite persoane şi mişcări considerate a fi comis sau participat la crime de război şi acuzând colectiv evreii de crime istorice şi religioase; faptele presupuse constituie infracţiuni potrivit articolului 5 din OUG nr. 31/2002;

– Potrivit cererii, la 1 decembrie 2024, Diana Ivanovici Şoşoacă ar fi glorificat public o persoană condamnată pentru crime de război, prin declaraţii online şi acţiuni de promovare a unor idei legionare, rasiste şi xenofobe; faptele presupuse constituie infracţiuni potrivit articolului 5 din OUG nr. 31/2002;

Diana Şoşoacă: „Parlamentarii SOS România vor vota pentru căderea Guvernului”

– La 15 decembrie 2024, Diana Iovanovici Şoşoacă ar fi ameninţat direct doi poliţişti aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu; presupusa faptă constituie infracţiune potrivit articolului 257 alineatele (1) şi (4) din Codul penal;

– La 25 februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a notificat că, la 11 februarie 2025, Diana Iovanovici Şoşoacă ar fi susţinut un discurs în plenul Parlamentului European în care a recomandat adoptarea unor strategii de politică externă inspirate de Nicolae Ceauşescu; fapta presupusă constituie infracţiune potrivit articolului 5 din OUG nr. 31/2002. Cererea de ridicare a imunităţii pentru această faptă a fost respinsă, întrucât fapta se referă la o declaraţie făcută în plenul Parlamentului European, în cadrul unui dezbatere, constituind o opinie exprimată în exercitarea mandatului.