Diana Șoșoacă va fi judecată pentru sechestrarea jurnalistei Lucia Goracci și a echipei sale. ÎCCJ a respins cererile europarlamentarei

Judecătorii au respins cererile și excepțiile formulate de Diana Șoșoacă și au constatat legalitatea rechizitoriului întocmit de Parchetul General, precum și a probelor administrate în timpul urmăririi penale. În același dosar este judecat și fostul soț al europarlamentarei, Dumitru Silvestru Șoșoacă, acuzat de patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal și de lovire sau alte violențe.

„Respinge cererile şi excepţiile invocate de către inculpata Iovanovici-Şoşoacă Diana. În baza art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală, constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 336/76/P/2021 din 26 iunie 2026, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpata Iovanovici-Şoşoacă Diana, pentru săvârşirea a patru infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, şi pe inculpatul Şoşoaca Dumitru Silvestru, pentru săvârşirea a patru infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii”, se arată în decizia instanţei.

Diana Șoșoacă, trimisă în judecată după incidentul cu jurnaliștii italieni

Europarlamentara a fost trimisă în judecată în iulie 2026, după o anchetă care a vizat evenimentele petrecute în cabinetul său de avocatură la 10 decembrie 2021.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La acea dată, o echipă a televiziunii publice italiene RAI Uno, din care făcea parte jurnalista Lucia Goracci, s-a deplasat la biroul Dianei Șoșoacă pentru realizarea unui interviu.

Alte articole

Și suveraniștii o urechează pe Weidel, după afirmația despre românii care iau ajutoare sociale în Germania. Șoșoacă: ”Culegeți ceea ce semănați! Să vă fie rușine!” / Tănasă (AUR): ”Nu poți da vina pe un popor întreg pentru faptele câtorva”

”Urmează Șoșoacă în România?”. Șefa SOS s-a trezit optimistă luni dimineață, după victoria înregistrată la prezidențialele din Bulgaria de candidata prietenoasă cu Rusia

Potrivit anchetatorilor, conflictul a izbucnit după ce fosta senatoare s-a declarat nemulțumită de întrebările adresate. Aceasta ar fi încuiat ușa cabinetului și ar fi solicitat intervenția Poliției.

La fața locului s-au deplasat polițiști de la Secția 4, iar în timpul incidentului Silvestru Șoșoacă ar fi agresat unul dintre agenți.

Jurnalista italiană a depus ulterior o plângere penală, susținând că fusese împiedicată să părăsească imobilul.

Ce acuzații formulează procurorii

Potrivit rechizitoriului, patru persoane ar fi fost private de libertate în timpul incidentului, iar fostul soț al europarlamentarei ar fi exercitat acte de violență asupra uneia dintre victime.

„În data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpaţi au lipsit de libertate patru persoane (trei persoane vătămate şi un martor), care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din Bucureşti al inculpatei în vederea realizării unui interviu. În acelaşi context, cel de al doilea inculpat a exercitat acte de violenţă asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului şi peste braţ şi smulgându-i masca sanitară de pe faţă. Procurorul a reţinut că acţiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulţumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate (jurnalist) şi nicidecum de comiterea unor infracţiuni de către persoanele vătămate, acestea fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat şi un martor”, spun procurorii.

Dosarul reprezintă o parte a anchetei pentru care Parlamentul European a aprobat ridicarea imunității Dianei Șoșoacă. Alte acuzații, referitoare la propagandă legionară, au fost disjunse și sunt investigate separat de procurori.

Parchetul General a precizat că, la momentul presupuselor fapte, Diana Șoșoacă avea calitatea de senator. Legislația permite urmărirea penală și trimiterea în judecată a parlamentarilor pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Decizia Înaltei Curți poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.

Citește și: CCR a respins sesizarea USR și PNL privind conducerea Camerei Deputaților. Decizia este definitivă