Diana Şoşoacă vrea anexarea Republicii Moldova cu banii Uniunii Europene

Senatul urmează să ia în discuție, în calitate de primă Cameră sesizată, un proiect de lege al grupului parlamentar al SOS România, condus de Diana Şoşoacă privind „unirea României cu Republica Moldova”. În esență, este reluarea unui proiect similar depus legislatura trecută de către fondatoarea partidului, europarlamentarul Diana Șoșoacă. Însă elementul de noutate este că parlamentarii din subordinea lui Șoșoacă vor ca Uniunea Europeană să achite toate costurile unificării. De asemenea, proiectul este motivat și prin speculații legate de viitorul Ucrainei după război.

„Unirea” reprezintă în realitate o anexare a Basarabiei, întrucât autoritățile din Republica Moldova ar fi puse în fața unui fapt împlinit, fără să fie întrebați în prealabil dacă-și doresc reunificarea, după cum arată articolul 2 al proiectului de lege: „Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova.”

Diana Șoșoacă riscă să își piardă imunitatea de europarlamentar. Președinta SOS România, chemată la audieri de o comisie a Parlamentului European

Abia după această decizie vor fi întrebați și basarabenii, dar numai privind condițiile unificării, nu și dacă aceasta va avea loc, potrivit articolului 3: „Parlamentul României abilitează guvernul țării să înceapă de urgență, imediat, negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru definitivarea unirii cu Republica Moldova.”

Alte articole

Diana Șoșoacă, discurs cu tentă legionară pe TikTok. Cum vrea lidera S.O.S. România să educe românii prin voluntariat: „Vom restaura simbolic ceea ce ei au distrus și vom reinstitui responsabilitatea”

EXCLUSIV Diana Șoșoacă demolează fake-news-ul momentului! Lidera SOS România nici nu a fost audiată: „Nu s-a discutat cazul meu și nici nu am primit vreo notificare”

Diferențele majore față de proiectul din legislatura trecută apar în expunerea de motive. În proiectul inițial, Șoșoacă reluase o argumentație pseudo-istorică a unui fost ofițer de Securitate din Rădăuți, Alexandru Amititeloaie, devenit apoi istoric diletant. Acum însă, considerațiile de ordin istoric în favoarea unirii sunt ceva mai riguros redactate. Asta însă doar până spre final, când rigoarea lasă loc unor speculații legată de o unire a Poloniei cu Ucraina, după încheierea războiului ruso-ucrainean.

Potrivit inițiatorilor, proiectul ar fi dorit chiar de Uniunea Europeană, noul stat urmând să fie un cordon de securitate în fața Rusiei pentru întreaga Uniune. Scenariul este însoțit și de considerații deloc măgulitoare la adresa ucrainenilor.

„O unire între cele două ar duce la integrarea directă a Ucrainei în UE și NATO, evident cu toate abuzurile și racheții care ne vin la pachet, cu trupele naziste, cu amenințările cu moartea, cu cereale modificate genetic etc.”, se spune în expunerea de motive.

Însă dincolo de „trupele naziste” și „racheții” din Ucraina care, chipurile, s-ar insinua în UE, inițiatorii întrevăd și o oportunitate, anume să scoată UE de sub tutela franco-germană: „Uniunea Polono-Ucraineană ar deveni a doua cea mai mare țară din UE și, probabil, cea mai mare putere militară a sa, oferind mai mult decât o contrapondere adecvată tandemului franco-germană – ceva de care UE duce lipsă foarte mult după Brexit.”

EXCLUSIV Diana Șoșoacă acuză că a fost gazată și bătută de jandarmi la protestul fermierilor împotriva acordului Mercosur: „Au împușcat protestatari cu gloanțe, oamenii cădeau pe lângă mine, unii vomau sânge. La momentul ăsta sunt semiparalizată”

Lăsând la o parte că o asemenea uniune ar duce la formarea celei mai mari țări din UE, nu a doua ca mărime, de menționat este că inițiatorii susțin că un asemenea precedent ar înlătura și obstacolele în calea unei unificări a României cu Moldova. Deși nu au mers atât de departe încât să includă acest lucru și în proiectul de lege propriu-zis, inițiatorii scriu negru pe alb în expunerea de motive că UE și SUA ar trebui să suporte toate costurile unificării, lucru justificat prin faptul că România a contribuit 16 ani la bugetul Uniunii, fără să fie menționate și fondurile europene care au venit în țară de la integrarea din 2007.

„Evident este obligatoriu ca UE, ca și SUA, care sprijină această unire, să se ajute pentru integrarea Republicii Moldova. Și este momentul să primim înapoi ceea ce am dat pentru integrarea noastră, în timp ce UE integrează Ucraina pe banii statelor uniunii (…) Procesul de unire și integrare într-un singur corp al Patriei Mamă să se facă pe bani europeni, acolo unde am contribuit de peste 16 ani și am îndeplinit condiții care nu mai sunt cerute Ucrainei și Republicii Moldova”, susțin inițiatorii.

Sondaj IMAS – R. Moldova – Mai mult de jumătate dintre cetăţenii R. Moldova ar vota împotriva unirii cu România la un eventual referendum / Peste o treime ar vota împotriva aderării la UE/ Peste 50% vot împotriva NATO

Mai mult de jumătate dintre cetăţenii R. Moldova ar vota împotriva unirii cu România la un eventual referendum, peste o treime ar vota împotriva aderării la UE şi mai mult de jumătate ar vota împotriva aderării la NATO, conform unui sondaj IMAS.

Întrebarea adresată celor chestionaţi a fost: ”Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere să votaţi) cu privire la … Dvs. aţi vota pentru sau contra?”, temele asupra cărora au fost solicitaţi să se pronunţe fiind: ”Aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană”, ”Unirea R. Moldova cu România”, NATO.

În ceea ce priveşte adrearea la UE, 44% ar vota ”pentru” şi 35% ”împotrivă”.

Unirea cu Ropmânia ar primi un vor favorabil din partea a 30% dintre cei chestionaţi, în timp ce 52% ar vota împotrivă.

În cazul NATO, 24% ar vota ”pentru” şi 55% ”împotrivă”.

Sondajul IMAS a fost realizat la comanda Independent News, în perioada 4 – 23 februarie, pe un eşantion de 1113 respondenţi, cu vârsta peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, exclusiv Transnistria, în 84 de localităţi din 12 unităţi administrativ-teritoriale. Interviurile au fost realizate la domiciliile respondenţilor de către 37 operatori din reţeaua IMAS, în limbile română şi rusă. Eroarea maximă de eşantionare este de ±3.0%.