DIICOT: Sechestru pe 100 de imobile pentru recuperarea unui prejudiciu de 9 milioane lei din evaziune fiscală

Potrivit unui comunicat al DIICOT, prejudiciul în acest caz se ridică la 9 milioane de lei, iar pentru recuperarea acestei sume, procurorii au instituit măsuri asigurătorii asupra a 100 de imobile, dintre care 94 de apartamente și 6 terenuri, care aparțin persoanelor fizice și juridice implicate.

Procurorii susțin că patru persoane au constituit un grup infracțional organizat, care a avut ca scop elaborarea unui mecanism evazionist complex constând în crearea unor lanțuri de tranzacționare artificiale, format din societăți comerciale cu comportament de tip „fantomă”, în vederea efectuării de importuri din China și Turcia la un preț subevaluat, în scopul sustragerii de la achitarea debitelor fiscale aferente comercializării mărfurilor pe piața internă de către adevărații beneficiari, care au aderat și sprijinit gruparea infracțională.

Grupul a acționat pe paliere infracționale, conform rolului și atribuțiilor stabilite în acest sens. Astfel, din primul palierul al grupării făceau parte trei societăți comerciale înființate și controlate de către doi dintre inițiatorii grupului, direct sau prin intermediul altor membri ai grupării.

Respectivele societăți nu au fost folosite în activități legale, ci au avut un comportament de tip „fantomă” de natură a simula tranzacții comerciale și a crea un avantaj fiscal beneficiarului real al tranzacției, fiind interpuse între furnizorul extern și societatea care reprezintă adevăratul beneficiar al tranzacției.

Alte articole

UPDATE Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ candidaturii lui Gill-Julien Iacobici pentru funcţia de procuror şef adjunct al DIICOT şi a rămas indecis în ce-l priveşte pe Alex Florenţa, candidat pentru acelaşi post

Procurorul Codrin-Horaţiu Miron, propus șef la DIICOT, audiat la CSM: Nu sunt mulțumit de cum funcționează DIICOT la nivel național. Pe droguri de mare risc nu stăm foarte bine

Practic, în cadrul acestui lanț de tranzacționare artificial, prima societate cu comportament de tip „fantomă” era cea care efectua importul unor bunuri/mărfuri la valori foarte mici în comparație cu valoarea de comercializare pe piață, pentru a plăti o valoare mai redusă a TVA aferentă în vamă.

Ulterior, pentru disimularea provenienței și pentru a crea aparența unor operațiuni comerciale reale și legale, mărfurile importate erau introduse succesiv pe un circuit scriptic de tranzacționare alcătuit din 1 — 2 societăți comerciale, controlate direct sau indirect de către membrii grupării, pentru crearea unui avantaj fiscal beneficiarului final, constând în generarea unei cheltuieli deductibile și a unui TVA mai mari decât cele din import, având drept scop diminuarea TVA de plată.

Pentru a preîntâmpina declanșarea unor eventuale controale de specialitate din partea organelor fiscale ca urmare a neplății la bugetul de stat a taxelor și impozitelor aferente creșterilor artificiale de preț a mărfurilor, societățile cu comportament de tip „fantomă” au declarat, la rândul lor, relații comerciale (achiziții/livrări) cu alte societăți cu comportament similar controlate de membrii grupării, în scopul diminuării TVA colectată rezultată din creșterea artificială a valorii bunurilor importate cu cea deductibilă aferentă acestor operațiuni.

Din cel de-al doilea palier al grupării făceau parte alte trei societăți comerciale controlate de către cetățeni turci, care aveau rolul de a comanda marfa de la furnizorul extern și de a stabili prețurile de facturare pe întregul circuit fictiv.

La sediul DIICOT—Structura Centrală au fost aduse 8 persoane la audieri.

Acțiunea a fost efectuată cu sprijinul Serviciului de Acțiuni Speciale a Poliției Capitalei și Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov, cu suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale.

Citeşte şi Sechestru în dosarul Tel Drum: Liviu Dragnea îşi poate folosi două treimi din indemnizaţia de şef al Camerei Deputaţilor