„De foarte multe ori, la noi, guvernarea (…) se face cu gândul la alegeri și se face cu gândul la alegeri din primul an al celor patru ani de guvernare, nu în ultimul an. Că se întâmplă în ultimul an, (…), asta este aproape de înțeles, dar se întâmplă o guvernare care este legată de alegeri, cu fața la alegeri și mai puțin cu fața la cetățeni chiar în primul an (…). Facem guvernări pompieristice, se guvernează în funcție de criză și mai este un lucru care (…) este disfuncțional — guvernarea prin bugete, guvernarea prin ideea de finanțare (…). Una este să faci o guvernare și să ai un sistem transparent — așa cum am realizat noi (…)—, dar este foarte important să ne întrebăm mai degrabă ce nevoi au comunitățile și să descoperim adevăratele nevoi ale comunităților și în funcție de asta să facem bugetarea”, a declarat Vasile Dîncu la lansarea analizei OECD cu privire la cinci domenii cheie ale guvernanței publice și reformei administrative în România, care are loc la Palatul Victoria, informează Agerpres.

Potrivit lui Dîncu, printre „sursele de blocaj” din România se numără în primul rând „comportamentul politic propriu-zis, o inapetență pentru acțiunea strategică”.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Sondaj INSCOP – 60% dintre români cred că România a ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

„Se cere mereu în România să avem lideri providențiali (…). Este foarte simplu pentru întreaga societate politică, pentru întreaga administrație să mute responsabilitatea pe ideea venirii unui singur om, dar un singur om, (…) chiar și o singură echipă, nu poate (…) să schimbe România”, a subliniat Vasile Dîncu.

El a spus că există „o inadecvare culturală” în România față de un model de guvernanță deschisă.

„Cea mai mare problemă pe care o avem este una culturală, vedem statul ca o organizare deasupra societății (…). Noi vorbim despre guvernare în România, rareori vorbim despre guvernare locală (…). Statul întărește de multe ori birocrația centralistă”, a mai spus Dîncu.

Conform acestuia, trebuie regândit modul în care sunt distribuite resursele societății.

„Avem rezervorul central, care este la Guvern, și din păcate, în ultimii ani, am mers pe ideea că direct de la rezervorul central vom pune niște robinete mici (…), care vor da cu grijă în teritoriu resursa. Ar trebui să putem gândi niște rezervoare intermediare, un inel al regiunii sau un inel al descentralizării, care să permită ca să nu cuplăm toate aceste robinete mici la robinetul central, pentru că asta duce până la urmă la pixul ministrului, metafora care obsedează politica noastră și politica de reformă din ultimii 15 ani, de la Mischie încoace (…), deci un mecanism clientelar în locul unor mecanisme intermediare între puterea centrală și puterea locală. Încă funcționează (…) un model feudal al puterii (…). De aceea, în România, am avut foarte multe reforme avortate”, a afirmat Dîncu.

Totodată, Dîncu a arătat că există „insule de autoritate în administrație”. „Una din capcanele (…) pe care le-am găsit și noi în administrație și nu am reușit (…) până în acest moment să le dezamorsăm (…) este separarea pe domenii, separarea competențelor, construcția de insule de autoritate în administrație”, a precizat Dîncu.

Vasile Dîncu a mai afirmat că statul se reformează greu și există o inerție instituțională destul de mare.

„Există o mare greutate de a-i antrena pe funcționarii, mai ales înalții funcționari, la procese de reformă, pentru că a face reformă înseamnă o anumită imprevizibilitate, mai ales legată de viitor”, a mai afirmat Dîncu.