Direcțiile programului de guvernare al lui Siegfried Mureșan, între pueril și ”cascadorii râsului”. Revitalizarea căminelor culturale, meditații pentru românii paraleli cu tehnologia și ”un trai mai bun, indiferent unde locuiești”

Liniile principale din programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan, 28 la număr, ocupă câteva pagini și trădează, în primul rând, superficialitatea autorilor. Care autori, susține chiar Mureșan, nu au apelat nicidecum la sprijinul inteligenței artificiale, așa cum s-a speculat date fiind modul de redactare și caracterul aproape general pe care îl are conținutul.

”E simpatică această acuză. (…)

Nu folosesc ChatGPT pe calculator. Nu am alte programe de inteligenţă artificială. Cred că am intrat pe telefon pe ChatGPT de trei-patru ori în viaţa mea, dar e clar că nu poţi face un program de guvernare pe telefon”, a spus, la postul B1TV, prim-ministrul desemnat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cu sau fără AI, multe dintre direcțiile programului de guvernare suferă pentru că nu sunt explicate sau nu au menționate sursele de finanțare.

Alte articole

”Rebelii” liberali Gorghiu, Thuma și Veștea anunță că sprijină guvernul Mureșan. ”Pentru stabilitate, pentru oamenii care nu mai pot să plătească costurile acestei crize”

Siegfried Mureșan, despre votul Parlamentului pentru Guvernul său: Dacă PSD-iștii se alătură AUR și nu votează guvernul, atunci să nu mai spună că sunt pro-europeni, că nu-i mai crede nimeni

În unele cazuri, prioritățile sunt hilare; contrazic realitatea și chiar legislația în vigoare, prin urmare au șanse aproape zero să fie aplicate.

Mai multe direcții din programul guvernare au ca liant promisiunea de bunăstare pentru toți românii, exprimată în diferite moduri, de la ”un trai mai bun, indiferent unde locuiești”, la ”un loc de muncă, o casă și sprijin atunci când ai nevoie”. Generos scopul, nimic de zis, însă, pe de o parte, nimic nou în astfel de obiective, iar pe de alta, acolo unde se precizează cum ar putea fi atins scopul nu sunt menționateși  sursele de finanțare. Exemplu? Capitolul 19, numit ”Dezvoltare, lucrări publice și administrație”: ”Reducem decalajele de dezvoltare dintre sate și orașe prin acces la utilitățile de bază pentru fiecare comunitate. (apă curentă, canalizare, gaze, iluminat public și drumuri modernizate), continuăm investițiile în infrastructura locală și sprijinim, prin programe dedicate de locuire, tinerii, familiile tinere și persoanele vârstnice”.

La capitolul 14 (”Digitalizarea și inteligența artificială în stat”), se promite că ”până în 2028 cel puțin jumătate dintre serviciile publice vor fi disponibile integral online”. Ce vor face românii din mediul rural, care nu doar că n-au auzit despre online, dar mulți dintre ei nici n-au atins vreodată un telefon mobil smart? Vor merge la meditații! ”Pentru cei care nu sunt familiarizați cu tehnologia, oferim sprijin prin biblioteci, Poșta Română și organizații neguvernamentale”, scrie în documentul cu direcțiile programului de guvernare.

Capitolul ”Sănătate” pare, de asemenea, rupt de realitate. ”Pacientul în centrul sistemului. Medicul de familie devine primul punct de sprijin, cu un traseu digital al pacientului”, se arată în deschiderea capitolului, deși România are, de la an la an, tot mai puțini medici de familie. Acest domeniu nu mai pare atractiv pentru tinerii care vor să intre în sistem, plus că intervin pensionările celor din generațiile vechi. În aceste condiții, rămâne întrebarea esențială: CUM va fi medicul de familie ”primul punct de sprijin al pacientului”? Și de ce nu se pune accentul, de pildă, pe dezvoltarea ambulatoriilor integrate?

Citește și Siegfried Mureșan promite indexarea pensiilor și a alocațiilor și facturi mai mici pentru români în noul program de guvernare: „România intră într-o nouă etapă de creștere economică și dezvoltare” DOCUMENT

La capitolul Cultură, se anunță intrarea ”în fiecare comunitate, nu doar în marile orașe”. Cum anume? Printre altele, prin revitalizarea căminelor culturale și a muzeelor din sate și orașele mici. Nu se știe de unde bani pentru asta și, mai ales, dacă va exista public interesat. E drept, conform principiilor din marketing, interesul ar putea fi stârnit ”prin spectacole itinerante, caravane de film și vouchere pentru cărți”, după cum se menționează la același capitol.

Capitolul dedicat Justiției sună astfel:

”O justiție rapidă, corectă, accesibilă și protejarea statului de drept.

Cererile, taxele și actele pot fi gestionate dintr-un singur loc, online, fără drumuri inutile la instanță. Victimele violenței domestice sunt mai bine protejate prin extinderea monitorizării electronice a agresorilor.

Combaterea corupției rămâne o prioritate, cu respectarea independenței justiției, iar procedurile judiciare sunt accelerate pentru a evita tergiversarea dosarelor până la prescriere.

Reforma modului de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii prin extinderea votului la nivel național, în cadrul fiecărui corp profesional. Judecătorii vor alege membrii judecători, iar procurorii membrii procurori.

Vom elimina posibilitatea procurorului general de a interveni în orice dosar penal, infirmând măsurile și soluțiile adoptate de procurorul de caz, respectiv posibilitatea procurorului-șef DNA de a interveni în orice dosar penal de competența DNA”.

Juriștii critică dur ultimele priorități, subliniind că acestea contravin Constituției României, deoarece articolul 132 din Legea Fundamentală prevede explicit că procurorii își desfășoară activitatea conform principiului controlului ierarhic (subordonării ierarhice).

Avocatul Bogdan Bărbuceanu a explicat, pentru dcnews, că textul din programul de guvernare contestă un mecanism de alegere în care judecătorii de la instanțele inferioare (de exemplu, de la judecătorii) pot vota reprezentanții instanțelor superioare (precum cei de la instanța supremă).

Prin urmare, arată avocatul, o încercare de a slăbi această structură sau de a schimba modul în care funcționează ierarhia parchetelor este neconstituțională.

Bizară este și o propunere din capitolul dedicat companiilor de stat. În acest capitol sunt menționate listarea unor companii la bursă și faptul că ”românii vor avea prioritate în a deveni acționari”. Nu se precizează și cum se face, legal, această prioritizare, ceea ce întărește ideea de superficialitate la conceperea documentului.

Citește și Siegfried Mureșan, despre votul Parlamentului pentru Guvernul său: Dacă PSD-iștii se alătură AUR și nu votează guvernul, atunci să nu mai spună că sunt pro-europeni, că nu-i mai crede nimeni