Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, avertizează că organizarea de alegeri anticipate în actualul context de criză politică și economică ar reprezenta „o catastrofă” pentru România și ar putea transforma AUR din partid cu rol de arbitru parlamentar într-o forță capabilă să revendice guvernarea.
Mesajul sociologului vine în plină criză politică, după eșecul formării unei majorități stabile pentru învestirea unui nou guvern, context în care scenariul anticipatelor a revenit în discuția publică.
„Anticipatele ar fi o catastrofă pentru țară”
„Doar spun, nu dau cu parul. Oricare ar fi discursul politic al partidelor, și oricât de exaltate ar fi unele comentarii mai emoționale, alegerile anticipate organizate acum, în vremuri de criză economică și maximă expandare a populismului politic radical, ar fi o catastrofă”, a scris Remus Ștefureac pe Facebook.
Directorul INSCOP susține că anticipate ar fi o catastrofă „pentru țară, pentru economie, pentru firme, pentru veniturile populației”, chiar dacă ele fac parte din mecanismele legitime ale jocului democratic.
În analiza sa, Remus Ștefureac afirmă că, din punct de vedere politic, singurul partid care ar avea de câștigat real dintr-un astfel de scenariu ar fi AUR.
Potrivit acestuia, nici PNL, nici PSD, nici USR sau celelalte formațiuni parlamentare nu ar fi avantajate de organizarea unui nou scrutin în actualul context.
„Niciun partid, repet, niciun partid, cu excepția AUR, nu ar fi avantajat de anticipate. Nici chiar PNL, care ar putea lua ceva mai mult acum decât în decembrie 2024, dar nu mult mai mult acum, nu ar fi avantajat. Și nici celelalte partide care ar putea lua scoruri similare sau mai mici decât cele din 2024”, a avertizat sociologul.
SONDAJ SOCIOPOL. Mirel Palada spune cât ar lua împreună PNL şi USR dacă duminică ar fi alegeri
„AUR ar putea trece de la king maker la rege propriu-zis”
Ștefureac susține că riscul major al anticipatelor ar fi ca AUR să își dubleze scorul electoral și să ajungă la o reprezentare parlamentară de aproximativ 40%, ceea ce ar schimba radical raporturile de forță de pe scena politică.
Într-un astfel de scenariu, afirmă directorul INSCOP, președintele ar fi pus în situația de a acorda AUR dreptul de a încerca formarea guvernului.
„Țara ar fi predată pentru 4 ani în mâinile unui AUR care are posibilitatea reală de a-și dubla scorul și de a trece de la statutul de făuritor de regi, king maker, la rege propriu-zis. Cu o reprezentare în Parlament de 40%, președintele va fi nevoit atunci să le acorde dreptul de a forma guvernul. Pentru 4 ani. Până în 2030”, a mai scris Remus Ștefureac.
Directorul INSCOP admite că există și voci care văd alegerile anticipate ca pe un „cutremur” necesar în viața politică românească. Totuși, el sugerează că efectele unui asemenea scenariu ar putea fi mult mai grave decât criza pe care ar încerca să o rezolve.
„Sigur, pot fi și alte interpretări ale efectelor unor alegeri anticipate. Unii spun că viața noastră politică are nevoie de un cutremur. Alții, mai înțelepți, spun însă că răul nu trebuie banalizat”, a conchis Remus Ștefureac.
SONDAJ AVANGARDE: 56,4% din români vor alegeri anticipate, 53% – resping premierul tehnocrat

SONDAJ AVANGARDE: Majoritatea românilor cred că ideea unui independent care să conducă un guvern format din partidele din fosta coaliție este o idee proastă, potrivit unui sondaj Avangarde. De asemenea, peste 50% dintre respondenți se opun și ideii unui guvern format doar din tehnocrați și susțin organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
Chestionați în legătură cu ideea unui premier independent/ tehnocrat, 53% din cei care au răspuns sondajului spun că este o idee proastă, în timp ce doar 36,5% susțin că este o idee bună.
Potrivit cercetării, cei care resping în principal ideea tehnocratului au între 36 și peste 65 de ani și sunt în majoritate absolvenți de liceu/ școală profesională (58,7%).
52,7% spun că preferă oameni ai partidelor politice pentru a conduce un Guvern în timp ce 37,5% cred că persoanele care ar trebui să formeze viitorul Guvern ar trebui să fie exclusiv independente. Și în acest caz, preferințele pentru politicieni se regăsesc în grupa de vârstă 36 de ani – 65+, cu nivel de educație sub liceu, liceu/profesională, peste liceu (peste 50%).