Discriminarea pe criterii etnice, de dizabilitate sau performanţe şcolare, INTERZISĂ în toate şcolile

Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică, până în 6 decembrie, un proiect de Ordin cadru privind „interzicerea segregării şcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar”, precizând că „prevenirea şi eliminarea acestor fenomene constituie o condiţie imperativă pentru implementarea principiilor şcolii incluzive”.

VEZI AICI proiectul privind interzicerea segregării şcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar

Potrivit proiectului Ministerului Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile de învăţământ preuniversitar din România vor promova cu prioritate principiile şcolii incluzive, adică acea şcoală prietenoasă care valorifică diversitatea socio-etno-culturală. „O şcoală în care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fără discriminare şi fără excludere generate de originea etnică sau de limba maternă, dizabilitate sau cerinţe educaţionale speciale, statutul socio-economic al familiilor, mediul de rezidenţă sau performanţele şcolare ale beneficarilor primari ai educaţiei”, spune Ministerul Educaţiei.

Documentul aduce noutăţi în ceea ce priveşte cadrul legal pentru „prevenirea eficientă a segregării şcolare”, extinzând sfera criteriilor în baza cărora segregarea şcolară va fi interzisă. Astfel, pe lângă criteriul etnic, sunt incluse şi criteriul dizabilităţii/al cerinţelor educaţionale speciale, criteriul statutului socio-economic al familiilor, criteriul mediului de rezidenţă şi cel al performanţelor şcolare ale beneficiarilor primari ai educaţiei.

Alte articole

Cu ei ne mândrim! România, pe podiumul mondial la Campionatul de Robotică FIRST Championship 2025

Cum vor fi plătiți profesorii în 2026. În ce constă măsura care stârnește controverse și ce impact va avea asupra educației

De asemenea, sunt prevăzute obligaţii legale pentru diferitele structuri din sistemul de educaţie şi sancţiuni pentru neîndeplinirea acestor obligaţii.

Proiectul se referă şi la viitoarei Comisii Naţionale pentru Desegregare şi Incluziune, precum şi la „relaţiile funcţionale dintre comisie, minister, inspectorate şcolare judeţene şi comisiile şcolare permanente pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii”.

Documentul cuprinde şi definiţiile segregării şcolare pentru fiecare criteriu în parte şi stabileşte cadrul normativ care pemite unităţilor de învăţământ preuniversitar „să asigure per ansamblu, în cadrul spaţiilor (acolo unde unitatea de învăţământ îşi desfăşoară activitatea în mai multe clădiri) sau în cadrul grupelor/claselor de acelaşi nivel, reflectarea echitabilă a diversităţii etnice, sociale şi culturale a comunităţii în care se află şi oferă contexte incluzive de învăţare pentru fiecare elevă sau elev din comunitate”.

Segregarea este o formă gravă de discriminare şi are drept consecinţă accesul inegal al copiilor la o educaţie de calitate, încălcarea exercitării în condiţii de egalitate a dreptului la educaţie, precum şi a demnităţii umane, arată proiectul Ministerului Educaţiei.

Potrivit acestuia, constituie segregare şcolară pe criteriul etnic separarea fizică a copiilor şi elevilor aparţinând unui grup etnic în unitatea de învăţământ preuniversitar, respectiv în grupe, clase, clădiri sau aşezarea şcolarilor în ultimele două bănci, dar nu este segregare şcolară pe criteriul etnic dacă se constituie grupe, clase sau şcoli în scopul predării în limba maternă a acelui grup etnic sau în sistem bilingv. Constituirea de grupe sau clase cu copii sau elevi cu dizabilităţi sau cu cerinţe educaţionale speciale într-o unitate de învăţământ preuniversitar de masă reprezintă segregare şcolară şi este interzisă. În schimb, nu constituie segregare şcolară înfiinţarea şi funcţionarea, în condiţiile legii, a unităţilor de învăţământ special. De asemenea, constituie segregare şcolară organizarea claselor, grupelor pe criteriul statutului socio-economic al părinţilor, al familiilor, dar şi pe criteriul performanţelor şcolare, cât şi în funcţie de mediul de rezidenţă.

CITEŞTE ŞI: Elevii din Piteşti care au protestat faţă de un coleg diagnosticat cu ADHD, audiaţi de procurori