Dispare numerarul? Ce fac românii cu banii ţinuţi la saltea şi ce spune Mugur Isărescu despre cash

Dispare numerarul? Peisajul financiar global trece printr-o transformare semnificativă. Ca metodă de plată preferată, numerarul pierde teren de la un an la altul. Ce se întâmplă cu banii cash?

Marcel Ciolacu, mesaj dur pentru companiile care își externalizează profiturile: „Plătiți toți corect sau plecați!”

În timp ce națiunile dezvoltate continuă să conducă această schimbare, Nigeria și Africa în general rămân în urmă, confruntându-se cu provocări de infrastructură, incluziune financiară scăzută și obstacolele politice. În ultimii ani, Nigeria a făcut câțiva pași în adoptarea sistemelor de plată fără numerar, stimulată de politica Băncii Centrale a Nigeriei (CBN), potrivit Nigerian Tribune.

La nivel global, creșterea portofelelor digitale, a plăților contactless și a platformelor mobile banking a alimentat scăderea utilizării numerarului.

Alte articole

Criza a diluat afacerile lui Mugur Isărescu. Crama familiei guvernatorului BNR are un profit în scădere și datorii tot mai mari

”Nasometrul” lui Mugur Isărescu dă pronosticurile esențiale: ce se va întâmpla cu banii românilor și când își va reveni economia

Cardurile de credit au devenit un element de bază al tranzacțiilor financiare moderne, oferind confort, securitate și integrare cu platformele online. În schimb, bancomatele, până nu demult coloana vertebrală a sistemului financiar, încep să-și piardă din importanță, pe măsură ce oamenii apelează la alternative digitale.

În țări precum Suedia și Coreea de Sud, trecerea la societăți fără numerar a fost accelerată de politicile guvernamentale și inovațiile din sectorul privat. Aceste națiuni au infrastructuri digitale solide, care permit adoptarea, fără probleme, a plăților electronice. Pandemia a accelerat și mai mult această tendință, deoarece plățile contactless au devenit o alternativă mai sigură la gestionarea numerarului fizic.

Nigeria a introdus politica „fără numerar” în 2012 pentru a reduce dependența de banii cash

Ce se întâmplă cu banii cash? Nigeria a introdus politica „fără numerar” în 2012 pentru a reduce dependența de tranzacțiile cu numerar, pentru a reduce corupția și a îmbunătăți incluziunea financiară. Politica a încurajat utilizarea terminalelor Point of Sale (PoS), a banilor mobili și a serviciilor bancare online.

De-a lungul anilor, adoptarea dispozitivelor PoS a crescut exponențial. Potrivit Sistemului de decontare interbancară din Nigeria (NIBSS), țara a înregistrat peste 1 miliard de tranzacții PoS în 2023, marcând o schimbare semnificativă către plățile digitale.

Această creștere este inegală. Centre urbane precum Lagos, Abuja și Port Harcourt au adoptat pe scară largă sistemele PoS, comercianții și consumatorii preferând din ce în ce mai mult tranzacțiile fără numerar. Între timp, zonele rurale rămân dependente de numerar din cauza conectivității slabe la rețea și a accesului limitat la serviciile bancare.

Ce se întâmplă cu banii cash? În ciuda progreselor, drumul Nigeriei spre o societate fără numerar se confruntă cu numeroase provocări. O problemă majoră este inadecvarea infrastructurii digitale. Eșecurile frecvente ale rețelei și erorile de tranzacție frustrează utilizatorii, descurajând încrederea în sistemele fără numerar. De exemplu, în perioadele de vârf, terminalele PoS nu se conectează, iar clienții rămân cu banii blocați.

Un alt obstacol este pătrunderea scăzută a cardurilor de credit. Spre deosebire de economiile dezvoltate, unde cardurile de credit sunt principalul instrument de plată, nigerienii se bazează mai mult pe cardurile de debit și pe platformele de bani mobil. Costul ridicat al creditului, împreună cu educația financiară limitată, a înăbușit creșterea utilizării cardurilor de credit în țară.

În plus, numerarul rămâne profund împământenit în economia informală a Nigeriei, care reprezintă o parte semnificativă a activității economice. Mulți comercianți la scară mică preferă tranzacțiile cu numerar, invocând neîncrederea în bănci și comisioanele mari ca principalele motive.

În Africa, povestea se repetă. Deși platforme mobile precum M-Pesa din Kenya au revoluționat plățile digitale, continentul rămâne dependent de numerar. Infrastructura limitată, blocajele de reglementare și disparitățile socio-economice împiedică adoptarea sistemelor fără numerar.

Regiunile dezvoltate se pregătesc pentru un viitor dominat de plățile digitale, numerarul este tot mai puţin folosit

În schimb, regiunile dezvoltate se pregătesc pentru un viitor dominat de plățile digitale. De exemplu, Europa este martora unei scăderi a folosirii numărului. În Statele Unite, creșterea serviciilor ”Cumpărați acum, plătiți mai târziu” (BNPL) și integrarea criptomonedei în sistemele de plată semnalează rolul din ce în ce mai mic al banilor cash.

Analiștii susțin că, pentru ca Nigeria să reducă decalajul, sunt necesare eforturi mai mari. Investițiile în infrastructura digitală, în special în zonele rurale, sunt cruciale pentru a asigura tranzacții fără întreruperi. Mai mult, instituțiile financiare ar trebui să introducă opțiuni cu carduri de credit la prețuri accesibile, adaptate nevoilor nigerienilor.

Alertă de la BNR privind banii cash. Ce trebuie să ştie românii care preferă numerarul

Anunț oficial de la BNR. Raportul arată că 6 din 10 români preferă să-și păstreze economiile în numerar, scrie Capital. Această tendință este mai pronunțată în Moldova (70%), față de Banat și Ardeal (54%). În pus, vârstnicii (56-65 ani), cu 64%, și tinerii (18-35 ani), cu 56%, sunt printre categoriile care favorizează „economiile la saltea”. Avantajele numerarului sunt percepția anonimatului și a protecției vieții private, dar şi siguranța oferită în situații de criză, cum ar fi penele tehnologice sau riscurile cibernetice.

Citeşte şi: Vremuri grele! BNR a luat la numărat averea românilor, cât are fiecare familie în cont DOCUMENT

În 2023, românii au retras de la bancomate 257 miliarde lei și 820 milioane euro, cele mai mari sume fiind înregistrate în București, urmat de Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. Cu toate acestea, rețeaua de bancomate rămâne subdezvoltată, cu o densitate medie de 51,6 ATM-uri la 100.000 de locuitori sau 4 bancomate pe 100 km². Astfel, din cele 3.186 de localități din România, doar 1.055 (32%) beneficiază de prezența bancomatelor, acestea deservind însă 71% din populația cu vârsta de peste 15 ani. În 2023, BNR a efectuat o analiză geospațială a rețelei de bancomate, subliniind că în 150 de localități cu populație între 5.000 și 10.000 de locuitori nu există bancomate. În localitățile sub 5.000 de locuitori, doar 21% dispun de astfel de facilități. În mediul rural, doar 21% dintre localitățile mici (sub 5.000 locuitori) dispun de bancomate, iar aproximativ 25% din populație locuiește la peste 5 km de cel mai apropiat ATM.

Citeşte şi: Mugur Isărescu (BNR), anunţ despre banii românilor: Au apărut provocări necunoscute până acum 5-10 ani

Pe de altă parte, un sfert dintre românii adulți nu dețin carduri bancare sau alte produse financiare. BNR propune extinderea rețelei de bancomate în zonele rurale, chiar și în localități mici, dar şi reducerea costurilor conturilor bancare.

Raportul BNR mai subliniază că numerarul rămâne o soluție de siguranță chiar și în economii avansate, precum Suedia, unde autoritățile recomandă păstrarea de bani fizici pentru situații de urgență, semnalând nevoia unei infrastructuri reziliente în fața riscurilor digitale.

Urmarește RomaniaTV.net și pe