Disprețul judecătoarelor ICCJ! Rodica Aida Popa, Oana Burnel și Simona Cîrnaru înfierează dezlegarea de drept pe prescripție dată de ICCJ, pe care și-ar fi dorit să o nesocotească: “Situația juridică ce rezultă din aplicarea Deciziilor CCR și din Decizia ICCJ generează un risc sistemic de impunitate… Principiul autorității de lucru judecat nu permite remedierea încălcării”

O hotarare pronuntata de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din care au facut parte noua judecatori de la Sectia penala a ICCJ, printre care si vicepresedinta instantei supreme Rodica Cosma. Noua judecatori care sunt practic atacati in mod direct de judecatoarele ICCJ Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru pentru decizia pronutata.

Criticile judecatoarelor ICCJ Popa, Burnel si Cirnaru la adresa hotararii adoptate de colegii lor de la instanta suprema se regasesc in decizia nr. 615/RC din 12 octombrie 2023, pronuntata in dosarul 1556/113/2020, prin care cele trei au solutionat un recurs in casatie formulat de DNA impotriva unei decizii a Curtii de Apel Galati de incetare a procesului penal pe motiv de prescriptie, potrivit luju.ro. Popa, Burnel si Cirnaru au respins recursul in casatie al DNA, insa doar pentru ca exista o practica in acest sens, o jurisprudenta care obliga la respectarea deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022, precum si a deciziei ICCJ 67/2022 privind prescriptia, decizii a caror neaplicare era ceruta de DNA. Or, daca nu ar fi existat practica si jurispurdenta in acest sens, atunci Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru nu ar fi avut nicio retinere in a nu respecta deciziile CCR si ICCJ obligatorii.

Astfel, cele trei judecatoare acuza ca hotararea prealabila a Inaltei Curti pe prescriptie, cat si deciziile CCR pe prescriptie genereaza, atentie, un risc sistemic de impunitate. Cu alte cuvinte, in viziunea lui Popa, Burnel si Cirnaru, CCR si ICCJ contribuie la nepedepsirea unor fapte si a unor prezumtivi infractori. Extrem de grav!

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totodata, Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru reclama ca aceleasi decizii ale CCR si ICCJ ar fi in contradictie cu Tratatul Uniunii Europene, si ca, asa cum CJUE ar fi stabilit, ele ar compromite suprematia, unitatea si efectivitatea dreptului UE. In final Popa, Burnel si Cirnaru se plang ca nu exista nicio posibilitate legala pentru a nu aplica deciziile CCR si ICCJ privind prescriptia.

Alte articole

Reacția cabinetului Bolojan după înfrângerea în procesul restanțelor salariale din justiție. ”Nu poate aloca suma”

ÎCCJ a decis definitiv. Foștii procurori Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță și fostul consilier PSD Daniel Learciu rămân în arest

Inspectia Judiciara are cuvantul

Afirmatiile judecatoarelor Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru sunt unele deosebit de periculoase in conditiile in care acestea fac practic o pledoarie pentru nerespectarea deciziilor obligatorii ale CCR si ICCJ referitoare la prescriptie. Asta chiar daca prin juramantul depus la investirea in functie s-au angajat sa respecte legea si Constitutia Romaniei, Constitutie care prevede ca deciziile CCR sunt obligatorii: “Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”.

In plus, la fel de grav este faptul ca trei judecatoare de la Inalta Curte ataca nu doar decizii ale CCR, ci chiar o decizie pronuntata de colegii lor de la instanta suprema, despre care afirma ca genereaza un risc sistemic de impunitate.

In acest context, prin intermediul articolului de fata, Lumea Justitiei sesizeaza Inspectia Judiciara in vederea declansarii unor verificari in urma carora sa se stabileasca daca este normal ca niste judecatoare sa atace o hotarare pronuntata de colegi de-ai lor si daca este normal ca aceleasi judecatoare sa faca o pledoarie pentru nerespectarea deciziilor CCR si ICCJ pe prescriptie, sau asemenea fapte imbraca forma unor abateri disciplinare.

De asemenea, vazand inversunarea si dispretul celor trei judecatoare fata de deciziile CCR si ICCJ, si deci implicit la adresa judecatorilor CCR si ICCJ, ne intrebam: oare ce agenda ascunsa au acestea?

Prezentam pasajul in care judecatoarele ICCJ Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru infiereaza hotararile CCR si ICCJ pe prescriptie (decizia este atasata integral la finalul articolului):

“Cat priveste obligativitatea deciziei mentionate care impune instantei nationale sa lase neaplicat un standard national de protectie referitor la principiul aplicarii retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea in discutie a intreruperii termenului de prescriptie a raspunderii penale in astfel de procese prin acte de procedura intervenite inainte de pronuntarea Deciziei nr. 297/2018 a Curtii Constitutionale, aceasta opereaza exclusiv in cauzele pendinte la data pronuntarii acesteia in contextul in care legea procesual penala in vigoare nu reglementeaza un remediu pentru situatia in care o hotarare se dovedeste a fi incompatibila cu o interpretare a dreptului Uniunii retinuta de Curtea de Justitie a Uniunii Europene ulterior datei la care aceasta a ramas definitiva.

Astfel, desi infractiunea ce a facut obiectul acuzatiei intra sub incidenta dreptului Uniunii, frauda in domeniul TVA-ului constituind o frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, avand in vedere elementele de interpretare a dispozitiilor europene aplicabile furnizate de Curtea Europeana de Justitie in jurisprudenta anterioara si reiterate in hotararea C-107/23 PPU, (paragrafele 79-85), situatia juridica ce rezulta din aplicarea Deciziilor nr. 297/2018 si nr. 358/2022 ale Curtii Constitutionale, precum si din Decizia nr. 67/2022 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie genereaza un risc sistemic de impunitate ce constituie un caz de incompatibilitate cu cerintele articolului 325 alin. (1) TFUE si ale articolului 2 alin. (1) din Conventia PIF (paragrafele 91-92), iar standardul national de protectie astfel cum a fost stabilit de instanta suprema in procedura dezlegarii unei chestiuni de drept este, conform interpretarii Curtii, de natura sa compromita suprematia, unitatea si efectivitatea dreptului Uniunii, principiul autoritatii de lucru judecat nu permite remedierea incalcarii”.