Divorţul gri schimbă regulile jocului. De ce tot mai mulți „baby boomeri” se despart după 50 de ani

În ultimele decenii, un fenomen discret, dar profund, a început să redeseneze harta relațiilor de lungă durată,  „divorţul gri”, care vizează cuplurile de peste 50 de ani. Acesta a cunoscut o creștere accelerată, transformând nu doar statistici, ci și vieți întregi. Potrivit datelor furnizate de Pew Research Center, rata divorțurilor în această categorie de vârstă s-a dublat din anii ’90, iar în rândul persoanelor de peste 65 de ani s-a triplat, semnalând o schimbare majoră de mentalitate pentru cuplurile americane.

Ilie Bolojan rupe tăcerea! S-a căsătorit sau nu premierul: „Am refuzat comentarii pe tema asta”/ Victor Ciutacu îi cere „divorţul” de Ioana Dogioiu

Divorţul nu mai este un subiect tabu în România, iar statisticile o confirmă. În prezent, în ţară se înregistrează aproximativ 57 de divorţuri în fiecare zi, iar fenomenul se conturează tot mai puternic în rândul cuplurilor trecute de 50 de ani. Această tendință, cunoscută sub numele de „divorţ gri”, descrie separarea persoanelor care au petrecut decenii împreună, dar decid să o ia pe drumuri separate în a doua jumătate a vieţii. Dacă în urmă cu trei decenii astfel de cazuri erau rare, astăzi ele reprezintă un capitol important din realitatea socială a României.

Divorţul gri, cauzat şi de sindromul „cuibul gol”

După decenii petrecute alături de același partener, mulți ajung într-un punct-limită marcat de sentimentul „acum ori niciodată”. Pensionarea, copiii plecați de acasă și conștientizarea timpului rămas devin declanșatori puternici. Pentru unii, este momentul unei eliberări mult amânate, pentru alții, o dorință de a trăi ultimii ani altfel. În esență, divorțul gri nu este despre eșec, ci despre redefinirea vieții după 50 de ani.

Alte articole

Motivul pentru care Alina Sorescu nu are o relație după divorț. Pe ce se focusează artista: „Am o viață foarte plină”

Soția își va putea păstra numele din timpul căsătoriei independent de dorința soțului după divorț – proiect

Creșterea sa reflectă o tendință de schimbări sociale, economice și demografice. Datele furnizate de Institutul Național de Studii Demografice din Franța arată că în ultimii treizeci de ani, numărul divorțurilor în rândul persoanelor de peste 50 de ani chiar s-a dublat, reprezentând între 14% și 33,5% (1996-2016) din totalul acestora. O creștere deosebit de marcată în rândul celor peste 60 de ani, care reprezintă între 3,5% și 10% din totalul divorțurilor acordate, adică de trei ori mai mult decât în ​​anii 1990. Dar care este explicația?

Serge Guérin, sociolog specializat în bătrânețe, afirmă: aceste cupluri „nu se mai proiectează în viitor ca părinții și bunicii lor. „Ei vor să investească pe deplin în această ultimă parte a vieții lor, să dezvolte imaginația asociată vârstei lor și să-și permită schimbări de perspectivă. ”Căutarea a ceva mai mult în ultima parte a vieții, când nu mai sunt copii de care să ai grijă, când cuplul este singur, unde dragostea s-ar fi putut termina și unde nu există nici măcar un loc de muncă pe care să te concentrezi în cea mai mare parte. Pensionarea este o decizie importantă pentru majoritatea femeilor (70% din divorțuri se acordă la cererea acestora), este deci un detaliu important care se bazează pe independența economică.

Ciprian Ciucu, dezvăluiri emoționante despre divorțul părinților săi. Noul primar al Capitalei a fost profund marcat de moment: „Am simțit nevoia să îmi depășesc condiția”

În multe dintre cazurile analizate, se întâmplă un fenomen care ar putea părea ciudat: scopul divorțului nici măcar nu este să găsești un alt partener. Motivația divorțului este, mai degrabă, să trăiești diferit, să te bucuri diferit și să nu depinzi de cineva care îți taie aripile, sau care nu vrea să țină pasul cu tine, și chiar cine face nimic din tot ceea ce îți propui: o plimbare pe jos sau citirea unei cărți, scrie as.com.

Statisticile sugerează că baby boomer-ii (tinerii pensionari) sunt mai predispuși la divorț. Factori precum sindromul cuibului gol, prioritățile în schimbare, problemele financiare și stigmatizarea redusă în jurul divorțului pot juca, de asemenea, un rol. Această „revoluție” familială îi afectează mai mult pe copiii mai mari ai acestor cupluri decât pe părinții înșiși (nepoți, moșteniri, averi, tradiție…). Protagoniștii divorțului gri cunosc perfect relația, ceea ce doresc și știu la ce să se aștepte și să își dorească din ultimii ani de viață.

Divorţul gri. Le este mai greu femeilor să îşi revină emoţional?

Un nou studiu publicat în Journal of Epidemiology & Community Health sugerează că da, folosind modelele de utilizare a antidepresivelor ca indicator al bunăstării emoţionale.

Studiul a constatat că utilizarea antidepresivelor a crescut semnificativ în anii care au precedat şi au urmat dizolvării unei uniuni, femeile înregistrând un consum mai mare.

În timp ce refacerea parteneriatului a dus iniţial la o scădere a consumului de antidepresive, ceea ce indică o îmbunătăţire temporară a sănătăţii mentale, acest efect a fost adesea de scurtă durată, în special în cazul femeilor.

Aşa-numitul „divorţ gri”, care se referă la fenomenul de divorţ la vârsta de 50 de ani şi după, a fost în creştere în ţările cu venituri ridicate. Pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, tot mai multe persoane îşi reevaluează relaţiile mai târziu în viaţă, ceea ce duce la o creştere a divorţurilor în rândul acestei categorii de vârstă. Aceste divorţuri au loc într-o etapă a vieţii în care cuplurile ar putea altfel să aştepte cu nerăbdare pensionarea sau să se bucure împreună de anii de aur.

Folosinf date cuprinzătoare din Finlanda, cercetătorii au valorificat o multitudine de informaţii care se întind pe parcursul a două decenii, din 1996 până în 2018.
Setul de date a permis un nivel fără precedent de detalii şi acurateţe în urmărirea evenimentelor de viaţă şi a impactului lor ulterior.

În centrul studiului s-au aflat 228.644 de persoane cu vârste cuprinse între 50 şi 70 de ani, care au trecut printr-o tranziţie semnificativă în statutul lor de relaţie între 2000 şi 2014.

Studiul a descoperit un model clar: consumul de antidepresive a crescut în perioada premergătoare şi ulterioară dizolvării unei uniuni, o creştere mai pronunţată fiind observată în rândul femeilor, ceea ce indică un tribut emoţional semnificativ asociat acestor evenimente. Această tendinţă a fost observată la toate tipurile de dizolvare a uniunii, dar cu disparităţi de gen accentuate.

Femeile, în special, au prezentat o creştere mai pronunţată a consumului de antidepresive în comparaţie cu bărbaţii, ceea ce sugerează că ar putea întâmpina dificultăţi mai mari în adaptarea emoţională la sfârşitul unei căsnicii sau al unei coabitări.

Studiul a evidenţiat că vulnerabilitatea mare în rândul femeilor a persistat indiferent dacă dizolvarea uniunii s-a produs din cauza divorţului, a separării sau a doliului.

Mai mult, studiul a analizat efectele refacerii parteneriatelor după astfel de destrămări de uniuni. În timp ce împăcarea a dus la o scădere temporară a consumului de antidepresive pentru ambele sexe, ceea ce indică o îmbunătăţire iniţială a sănătăţii mintale, acest beneficiu nu a fost de lungă durată. Constatările au sugerat că efectele pozitive asupra sănătăţii mintale ale găsirii unui nou partener după o tranziţie semnificativă a relaţiei sunt trecătoare, în special pentru femei.

Pentru femei, orice reducere a consumului de antidepresive în urma unui parteneriat nou sau a unei împăcări a fost de scurtă durată, nivelurile revenind adesea la sau depăşind relativ repede pe cele iniţiale.

Acest lucru vine în contrast cu aşteptările generale conform cărora găsirea unui nou partener ar putea oferi un sprijin emoţional de durată şi contribui la o îmbunătăţire susţinută a sănătăţii mintale.

„Scăderile mai mici ale consumului de antidepresive asociate cu reîmperecherea în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor pot fi legate de explicaţiile conform cărora căsătoria aduce beneficii sănătăţii mentale a bărbaţilor într-o măsură mai mare decât femeilor, iar bărbaţii mai în vârstă sunt mai predispuşi decât femeile să caute sprijin emoţional în cadrul reîmperecherii”, au explicat cercetătorii, citaţi de psypost.org.

„În plus, este posibil ca femeile să îşi asume responsabilităţi mai mari în gestionarea relaţiilor interpersonale dintre familiile mixte, cum ar fi cele cu copiii partenerului, ceea ce ar putea să le submineze sănătatea mintală.”

Studiu, însă, nu a luat în considerare calitatea relaţiilor dinainte de despărţire şi nu a analizat reţelele de sprijin social şi aranjamentele de viaţă ale participanţilor.