DOSAR PENAL legat de filme româneşti celebre. Procurorii DNA reclamă prejudicii de 10 MILIOANE DE EURO

Decizia de inculpare a fost luată pe 9 iunie 2020 de procurorul DNA, Ștefăniță-Cosmin Stroie, într-un dosar constituit în 2014 ca urmare a unei sesizări a Corpului de control al premierului Victor Ponta. Procurorul Ștefăniță-Cosmin Stroie a preluat cazul de la Valina Călărașu, după ce aceasta, care a început urmărirea penală și le-a atribuit șefilor CNC calitatea de suspect în 2017, a părăsit DNA.

Procurorii au stabilit și un prejudiciu uriaș de 9,6 milioane de euro, fiind vorba de finanțarea de către CNC a 55 de filme și scurtmetraje în perioada 2010- 2013.

CTP a izbucnit ÎN DIRECT şi a recitat versuri din piesele trupei PARAZIŢII

Printre filmele a căror finanțare de către CNC este considerată prejudiciu de DNA se numără:

Alte articole

Ultima zi de interviuri pentru desemnarea şefilor Parchetului ICCJ, DNA şi DIICOT – update

Călin Georgescu, după semnarea controlului judiciar: „Toată clasa politică e confiscată de sistem”

„Eu când vreau să fluier, fluier”, câștigător al Ursului de argint la Berlinala din 2010, regizat de Florin Șerban și produs de Cătălin Mitulescu,

„De ce eu?”, filmul regizorului Tudor Giurgiu despre moartea procurorului Cristian Panait,

„Undeva la Palilula”, regizat de Silviu Purcărete și produs de Tudor Giurgiu,

„Lampa cu căciulă”, cel mai premiat scurtmetraj românesc,

„Toată lumea din familia noastră” – ambele regizate de Radu Jude și produse de Ada Solomon,

„Aliyah DaDa”, un documentar regizat de Oana Giurgiu și produs de casa de producție a Oanei și a lui Tudor Giurgiu.

Într-o ordonanță de 189 de pagini, procurorii explică, în esență, faptul că mai multe case de producție au primit credite fără dobândă pe 10 ani de la CNC pentru realizarea unor filme și scurtmetraje și fie au întârziat lansarea filmelor, fie nu au raportat anual veniturile realizate de pe urma difuzării lor, chiar dacă erau zero. Potrivit legii cinematografiei, în primul an de la lansare, producătorii trebuie să raporteze trimestrial veniturile obținute de pe urma difuzării filmului, apoi anual până în ultimul an, al zecelea.

Tudor Giurgiu și Ada Solomon admit că au lipsit unele rapoarte anuale de venituri, dar pentru că erau irelevante, fiind vorba de venituri zero. Ei s-au declarat surprinși că DNA a dus în sfera penalului ceea ce Tudor Giurgiu a numit „mărunțișuri administrative”. Pentru aceste nereguli, spun ei, casele de producție au fost deja sancționate administrativ în sensul că nu mai pot participa la proiecte de concursuri la CNC.

Articolul integral AICI.