DNA subliniază că în document se consemnează faptul că au fost trimise în judecată peste 1.000 de persoane, între care 8 parlamentari, 2 prefecți, 7 președinți de consilii județene.

De asemenea, documentul notează o creștere a numărului cazurilor de corupție în rândul magistraților, adăugând că este o formă extrem de corozivă de corupție.

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Emilia Ghinescu, acuzată de complicitate într-un dosar de fraudă! ...

Dumitru Buzatu iese din pușcărie. Decizie de ultima oră în ...

”Astfel, au fost deferiți justiției 23 de judecători și 12 procurori dintre care șase cu funcții de conducere. Raportul insistă că aceste ultime cifre nu reflectă o creștere a corupției în magistratură, ci întărirea capacității DNA de a identifica asemenea situații, precum și dorința cetățenilor de a se implica în semnalarea lor”, afirmă sursa citată.

Potrivit Agerpres, tendința pozitivă s-a menținut și în ceea ce privește numărul și funcțiile persoanelor condamnate în cauze de corupție ale DNA.

Astfel, între cele peste 1.000 de persoane condamnate în cursul anului 2014, se află un prim-ministru, miniștri, parlamentari, judecători, procurori și primari, precum și personalități influențe din lumea afacerilor.

„Ca expresie a întăririi încrederii publice în instituție, la DNA s-au înregistrat aproape 5.000 de cazuri noi, ceea ce reprezintă a creștere accentuată în comparație cu anul precedent. DNA a acordat atenție specială recuperării prejudiciilor în dosarele de corupție, valoarea banilor și a bunurilor sechestrate fiind de 200 de milioane de euro, între care 416 terenuri și 93 de autoturisme. Instanțele au dispus, prin decizii de condamnare definitivă, confiscarea a circa 30 de milioane de euro, precum și a unui mare număr de bunuri, în timp ce compensațiile acordate părților civile au fost de 274 de milioane euro”, precizează sursa citată.

Într-o perspectivă mai largă asupra combaterii corupției la nivel înalt, Raportul notează și unele dificultăți.

Pe de o parte, la solicitările DNA de ridicare a imunității unor parlamentari, răspunsul Parlamentului a părut arbitrar și lipsit de criterii obiective. Pe de altă parte, rata de recuperare înregistrată de autoritatea competentă la executarea hotărârilor judecătorești este estimată la numai 5-15 % din activele care fac obiectul unei hotărâri judecătorești, ceea ce face ca sancțiunile aplicate să aibă caracter mai descurajator, iar victima (care este adesea statul, în cazurile de corupție) să nu își recupereze pierderea suferită.

Referitor la cadrul legislativ anticorupție, Raportul menționează intrarea în vigoare a noilor coduri, în cursul anului 2014, a reprezentat o schimbare majoră pentru instituțiile anticorupție, între care DNA.

„Reprezentanții instituției au atras atenția asupra riscurilor că unele prevederi ar putea să afecteze eficiența investigațiilor și au semnalat o serie de aspecte pentru a fi incluse în amendamentele noilor coduri. Documentul Comisiei Europene remarcă faptul că prevederea din Codul de procedură penală privind controlul judiciar a fost declarată neconstituțională, aspect sesizat de către DNA. Ca urmare prevederea a fost modificată în sensul introducerii unor limite ale perioadei pe care poate fi luată măsura controlului judiciar”, se mai arată în comunicat.

Raportul mai notează că DNA a menționat o bună cooperare cu ÎCCJ, ANI, CSM, poliția și Ministerul Justiției. Ca un aspect deosebit, experții Comisiei au remarcat și activitatea serviciilor teritoriale din cadrul DNA.

Astfel, ca urmare a unei vizite făcute la Serviciul teritorial Cluj, aceștia au constatat că o echipă mică, formată din 5 procurori, susținuți de ofițerii de poliție judiciară și de SRI, a stabilit un parcurs substanțial, constând în cazuri cu un președinte de consiliu județean, un primar de municipiu, politicieni, persoane cu funcții cheie în învățământ și oameni de afaceri proeminenți.

Raportul Comisiei Europene realizează, în mod periodic, o analiză obiectivă principalelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar român, prin raportare la cele patru criterii stabilite, de comun acord cu autoritățile statului român, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Horia Georgescu: Raportul CE remarcă în mod clar activitatea ANI ca fiind una foarte bună

Raportul Comisiei Europene privind progresul României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) remarcă „în mod clar” activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI) ca fiind „una foarte bună”, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, președintele ANI, Horia Georgescu.

„Raportul Comisiei Europene în ceea ce privește progresele pe Justiție remarcă în mod clar activitatea Agenției Naționale de Integritate ca fiind una foarte bună. Se atinge în detaliu fiecare punct referitor la activitățile ANI, respectiv dublarea numărului de cazuri în ceea ce privește confiscarea averilor, precum și cazurile de conflict de interese și incompatibilitate, care au atins oameni politici și funcționari publici la cel mai înalt nivel”, a afirmat Georgescu.

El a adăugat că proiectul PREVENT, pe care ANI se pregătește să îl implementeze, referitor la prevenirea incidentelor de integritate, este privit cu optimism și cu un impact pozitiv.

„Din punct de vedere al elementelor negative, sunt menționate lipsa punerii în aplicare a deciziilor irevocabile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, chiar și după ce au fost emise decizii ale Curții Constituționale. Sunt identificate cazurile Mircea Diaconu, Akos Mora și Stoica Bucur Ștefan, care au avut deficiențe majore”, a mai precizat președintele ANI.

În Raportul pe MCV, dat publicității miercuri la Bruxelles, se arată că Agenția Națională de Integritate a continuat să proceseze un număr mare de cazuri de incompatibilitate și conflict de interese, dar implementarea rapoartelor sale, chiar și atunci când au fost confirmate de decizii în instanță, a continuat să fie pusă sub semnul întrebării.

Astfel, ANI a finalizat, în 2014, un număr de 514 rapoarte, iar 638 de cazuri i-au fost notificate ANI.

Citeşte şi: KLAUS IOHANNIS, reacţie după publicarea Raportului MCV pentru România

Anul trecut, ANI a tratat 294 de cazuri de incompatibilitate, 101 de cazuri de conflict de interese administrativ, 60 de cazuri de conflict de interese penal, 30 de cazuri de diferențe semnificative între venituri și averi și 29 de cazuri de suspiciuni solide privind comiterea de fapte penale sau de corupție.

Cazurile respective i-au vizat, printre alții, pe șase magistrați, trei secretari de stat, 14 consilieri județeni, 11 senatori, 28 deputați, 60 de viceprimari, 84 de primari, un președinte de consiliu județean.

Raportul reține că personalul și bugetul ANI au rămas stabile în 2014, după ce în anii precedenți se înregistraseră creșteri în această privință, și că bugetul agenției pentru 2015 a fost aprobat.

Documentul mai menționează faptul că, în 2014, a rămas neschimbat cadrul juridic principal al ANI, în pofida faptului că unii parlamentari au propus amendamente la regulile de incompatibilitate. Totuși, cadrul juridic general privind integritatea este afectat și de legislația care este centrată pe alte politici publice, adaugă raportul Comisiei Europene.

Raportul critică Parlamentul român pentru că nu a reușit să respecte decizii ale Curții Constituționale și pentru că acționat prea lent în cazul ridicării imunității unor parlamentari în cazuri cu caracter penal.

Citeşte şi: Victor Ponta, despre raportul MCV: Guvernul nu are nicio problemă, noi primim note bune