DNA verifică de ce procurorii DIICOT au cerut închisoare cu suspendare în cazul lui Ovidiu Tender

Informaţia apare în raportul Inspecţiei Judiciare, care a verificat managementul DIICOT din perioada 2013-2014.

Inspectorii judiciari au stabilit că procurorul de caz al dosarului „Carom”, Claudia Curelaru, a întocmit în 27 octombrie 2014 un referat prin care propunea formularea unor concluzii de condamnare a lui Ovidiu Tender la pedeapsa închisorii, cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei. Procurorul invoca faptul că Ovidiu Tender a fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, infracţiuni pentru care s-a împlinit termenul de prescripţie al răspunderii penale.

„Urmare a acestui referat a fost întocmit un proces-verbal conform căruia procurorul şef Direcţie Alina Bica, procurorul şef serviciu judiciar Silvia Ştefănescu şi procurorul de caz Claudia Curelaru au discutat şi au convenit, de comun acord, să fie formulate concluzii de condamnare, cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului Tender Ovidiu, conform referatului procurorului de caz”, conform sursei citate.

Din verificările efectuate de inspectorii judiciari a rezultat că referatul este „incomplet”, în sensul că a fost omisă precizarea că pentru celelalte infracţiuni nu se prescrisese răspunderea penală.

Alte articole

19 rețineri, mașini de lux, bani și arme confiscate după o operațiune DIICOT cu sprijin european la Iași

Percheziții de amploare în toată țara. Peste 200 de persoane sunt căutate pentru a fi duse la audieri

„Faptele privind această împrejurare formează obiectul unui dosar penal aflat pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, conchid inspectorii judiciari.

CITEŞTE ŞI Cum conducea Alina Bica DIICOT-ul: „Folosea un ton ridicat, inspira nesiguranţă”. Raportul IJ

Surse judiciare au afirmat, pentru Mediafax, că cele două procuroare de la DIICOT – Claudia Curelaru şi Silvia Ştefănescu – au fost audiate la Direcţia Naţională Anticorupţie în acest caz, în calitate de martori.

Ovidiu Tender a fost condamnat, în 8 iunie, la 12 ani şi şapte luni de închisoare, iar Marian Iancu a primit o pedeapsă de 14 ani de închisoare, în dosarul „Carom”, fiind astfel găsiţi vinovaţi de înşelăciune şi spălare de bani, decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti (CAB) fiind definitivă.

Instanţa a mai decis condamnarea lui Toader Găurean la nouă ani şi zece luni de închisoare cu executare.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti a venit cu doar o zi înainte de a se prescrie faptele de care erau acuzate persoanele implicate în acest dosar.

În 20 mai, judecătorii cărora le-a fost repartizat dosarul „Carom” au fost recuzaţi de inculpaţi, motiv pentru care cei doi magistraţi din complet, Daniel Donţete şi Camelia Bogdan, au fost înlocuiţi cu judecătoriu Mihai Mihalcea şi Georgiana Tudor. Prin aceeaşi decizie s-a constatat că măsurile procesuale dispuse în acest dosar „sunt lovite de nulitate”.

În acest proces, magistraţii Camelia Bogdan şi Daniel Donţete au dispus extinderea sechestrului asupra averilor lui Ovidiu Tender şi Marian Iancu, măsura asiguratorie ce ar fi trebuit pusă pe conturile bancare, pe acţiunile firmelor pe care le deţin, dar şi asupra conturilor soţiilor sau ale fostelor soţii.

Judecătorii au decis extinderea sechestrului care fusese pus pe mai multe bunuri ale inculpaţilor din acest proces, dispuse de procurori în 12 ianuarie 2005, în 19 ianuarie 2006, în 17 şi 18 aprilie 2006, în 23 iunie 2006 şi în 4 iulie 2006. Având în vedere decizia de Curţii de Apel, prin care s-a dispus recuzarea judecătorilor, aceste măsuri nu au mai fost luate.

Tribunalul Bucureşti îi condamnase, în decembrie 2014, pe Ovidiu Tender la 11 ani şi patru luni de închisoare şi pe Marian Iancu la 13 ani şi opt luni de închisoare, în dosarul Carom. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care luni a dat o decizie definitivă.

În acest dosar, Ovidiu Tender şi Marian Iancu au fost trimişi în judecată în 2006, rechizitoriul fiind întocmit de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, judecată pentru corupţie.

Tender şi Iancu au fost acuzaţi că au preluat ilegal controlul companiei Carom SA Oneşti şi au prejudiciat-o cu 1.400 de miliarde de lei vechi, sumă stabilită la nivelul anului 2003.