DNSC avertizează că există tot mai multe fraude prin telefon. Escrocii pretind că sunt de la SIF Muntenia sau Bursa de Valori București

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a avertizat, marți, că escrocii online își continuă campania de fraudă care i-a inflamat în ultimul timp pe români prin apeluri telefonice în care se deghizează în reprezentanți ai Bursei de Valori București.

DNSC, avertisment de ultimă oră pentru români

În acest fel, spune DNSC, aceștia încearcă să obțină accesul la datele bancare ale românilor.

„Seria de tentative de fraudă se foloseşte de vishing (apeluri telefonice de phishing) pentru a convinge utilizatorii români să partajeze atacatorilor date cu caracter sensibil, în special date bancare”, a transmis, marţi, DNSC.

Specialiștii au explicat în mod clar care este modul de operare al infractorilor cibernetici. Aceștia pretind că sunt din partea SIF Muntenia sau a Bursei de Valori București și susțin că pot să ofere oamenilor acțiunile vechi din perioada cuponiadei.

Alte articole

Imaginea Loteriei Române, folosită de escroci pentru a păcăli utilizatorii. Avertismentul DNSC: „Atenţie la denumirea site-urilor! Banii depuși nu mai pot fi retrași!” VIDEO

O femeie din București, reținută pentru fraude de 40.000 de euro cu vacanțe „last minute”

Citește și : Cele mai scumpe roșii din lume sunt în România. Incredibil cât costă un kilogram direct de la producător: ”Gustul e inconfundabil”

„Atacatorii apelează victima, pretinzând că sunt din partea SIF Muntenia sau Bursa de Valori Bucureşti (BVB), şi folosesc drept pretext al apelului presupuse acţiuni vechi pe care victima le-ar deţine din perioada cuponiadei din anii ’90, dar despre care a uitat.

Atacatorii susţin că aceste acţiuni s-au apreciat foarte mult ca valoare, însă pentru a le vinde şi a încasa sumele respective, victima trebuie să urmeze un proces la îndrumarea atacatorului”, a mai arătat DNSC.

Citește și : 1.000 de lei de la Guvern pentru români. Cine sunt cei care beneficiază de acest ajutor

Specialiștii DNSC arată că aceste acțiuni nu există și recomandă oamenilor să nu răspundă, iar dacă au răspuns, să nu instaleze pe dispozitiv vreo aplicație falsă, deoarece asta are ca scop prejudicierea financiară a lor.