Doar 1 din 5 români e fericit cu actualul job. Câți cred că primesc „salariul corect” (Davos 2022)

Doar 13% dintre români susțin că sunt plătiți corect, în contextul inflației explozive, declanșate la finalul anului trecut. De asemenea, 40% dintre cei intervievați au de gând să ceară o majorare salarială, iar 16% vor să-și schimbe angajatorul, arată studiul realizat de PwC, prezentat la Forumul Economic de la Davos.

La nivel global, 19% dintre angajați vor să schimbe angajatorul, iar 35% au în plan să ceară o majorare salarială în următoarele 12 luni.

Ultimii doi ani de zile, marcați de restricții, abuzuri, restructurări și informații panicarde, au afectat sever relația dintre angajați și companii, susțin sociologii.

„Încrederea și atașamentul angajaților față de angajatori s-au deteriorat în ultimii doi ani, pe fondul pandemiei care a impus restricții și a redus spre zero interacțiunea directă, personală pentru bună perioadă de timp. În România, doar 1 din 5 angajați este foarte mulțumit în prezent (21%) de actualul loc de muncă, iar la nivel global au această părere 28% dintre respondenți.

Alte articole

Salarii ING Bank 2025. Până la 6.500 de lei „în mână” pentru un post de birou. Se oferă bonuri de masă, transport gratuit, bonusuri și sporuri

Salariul mediu dintr-un oraș din România a ajuns la 6.649 lei pe lună! Cum a reușit să depășească marile centre economice ale țării

„Recompensa financiară rămâne cea mai importantă la job”. Cu atât mai mult în vremuri de criză

Desigur, recompensa financiară rămâne cea mai importantă, atunci când angajaților li se cere să arate care sunt principalele lor motivații. Totuși, împlinirea personală prin muncă este menționată la mică distanță de salariu, ceea ce ne face să credem că schimbările dramatice din ultimii doi ani și-au pus amprenta asupra întregului mod de a lucra, diminuând angajamentul și satisfacția față de muncă. Incertitudinea sanitară, socială, mai nou provocările economice, în special inflația, războiul au amplificat anxietatea și epuizarea (starea de ‘burnout’)”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

În România, 78% susțin că schimbă locul de muncă pentru un salariu mai bun. Pentru același motiv, cifra este de 72%.

76% dintre români schimbă locul de muncă pentru a se simți în largul lor, pentru „a fi ei înșiși”.

Sondajul Workforce Hopes and Fears a fost realizat de PwC în rândul a peste 52.000 de angajați din 44 de țări.

Șeful BNR recomandă românilor cu sau fără job ceai de tei drept remediu pentru inflație

În actualul context inflaționist, statul român nu are interesul să vină cu soluții concrete pentru populație, a avertizat economistul Mircea Coșea. O declarație care subliniază acest aspect reprezintă afirmația lui Mugur Isărescu, șeful BNR, care a recomandat populației să consume ceai de tei, drept remediu pentru creșterea prețurilor.

„La nivelul cererii suntem cu un exces de cerere la limită. Aici abordările acestea simpliste, de ‘hai să facem dobânzile real pozitive’. Dobândă real pozitivă are cineva în lumea de astăzi în prezent? Nu are pentru că este altceva, este vorba un şoc pe partea ofertei, dar când vedem cum se duce impactul pe celelalte preţuri acolo trebuie să acţionăm. Şi cu relativă forţă pentru că, observaţi, în trimestrul I 2022 Core2 ajustat a crescut mult mai mult, chiar decât ne-am fi aşteptat noi. Au fost mai multe canale.

Presiunile costurilor s-au transmis cel mai acut pe segmentul alimentelor procesate, cu ponderi ridicate ale cheltuielilor cu materiile prime şi transportul. Preţurile la energie s-au transmis în cotaţiile produselor agroalimentare, pe canalul costurilor cu transportul, îngrăşăminte şi furaje, dar şi pe un fundal se să spunem de început de panică. De aceea nu ne strică ceva mai multă calmitate.

 Agitaţia e caracteristică perioadelor de criză. E de înţeles, dar eu cred că autorităţile asta trebuie să transmită: mai calm. Nu? Am înţeles şi eu mesajul. Mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu (şeful Direcţiei stabilitate financiară din Banca Naţională a României, n.r.). Deci e un sfat bun pentru că şi acest canal psihosocial, al anticipaţiilor, discuţiile care nu se mai termină cu inflaţia şi exagerările sunt specifice, dar nu fac bine”, a declarat oficialul de la BNR.