DOCUMENT. Motivarea CCR a apărut în Monitorul Oficial, cum se schimbă plata pensiilor private pentru români

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat, vineri, în Monitorul Oficial, decizia prin care a respins cele două obiecții de neconstituționalitate depuse, declarând astfel Legea privind plata pensiilor private constituțională în ansamblul ei. Un singur articol a fost declarat neconform legii fundamentale a statului.

Conform prevederilor inițiale ale reformei sistemului de pensii, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.

Proiectul, adoptat pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anul 2026.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Adrian Negrescu, analist economic, explică ce condiții trebuie îndeplinite anul viitor pentru ca pensiile și salariile să crească din 2027

Alte articole

CCR a decis! Ce se va întâmpla cu construcțiile ridicate fără autorizație

CCR a răspuns Comisiei senatoriale privind ancheta întâlnirii dintre președinta instituției și Ilie Bolojan. Care este explicația oficială

Legea trecută de CCR prevede că, la cerere, contribuabili pot primi maximum 30% din valoarea activului său transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, care pot fi împărțite pe o perioadă de cel puțin opt ani.

Plata se face până la rambursarea integrală a activului personal deținut de membrul unui fond de plată, iar în cazul în care decesul membrului survine înainte de rambursarea integrală a activului personal, valoarea neîncasată a acestuia se plătește moștenitorilor membrului, sub formă de plată unică.

Pensia se poate încasa și sub forma nei pensii viagere, efectuată în tranșe lunare fixe, calculate actuarial, până la data decesului membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului, după caz. Moștenitorii membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului au dreptul să primească doar sumele cuvenite și neîncasate de către acesta pentru perioada anterioară decesului, restul activului, daca mai există, rămânând la fondul de plată.

„Faptul că membrii fondurilor nu au acces la integralitatea fondurilor sub forma unei plăți unice integrale nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată, ci reprezintă o măsură ce contribuie la menținerea viabilității și stabilității sistemului de plăți, dar și la previzionarea unor venituri suficiente pentru participanți pe toată durata vieții”, arată decizia CCR.

ASF le transmite românilor unde pot să-şi verifice fondul de pensii private. Câţi români s-au interesat până acum

Plata unică se poate face doar în cazurile în care cuantumul activului personal nu depășește echivalentul a de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii. În prezent, valoarea indemnizației sociale pentru pensionari este de 1.281 lei, iar plafonul minim avut în vedere de legiuitor pentru o plată unică la cererea participantului fiind de este de 15.372 lei.

Curtea precizează, față de criticile semnalate, că nu există o deposedare de sumele acumulate: acestea rămân în proprietatea privată a participantului, fiind doar transformate, printr-un act de gestiune legală, în drepturi de creanță asupra furnizorului de pensii, care plătește lunar pensia cuvenită.

„Stabilirea unui cuantum al avansului din pensia facultativă și eșalonarea plății pensiei pe o perioadă de minimum 8 ani sunt măsuri proporționale cu scopul legitim urmărit, care au avut în vedere speranța de viață din România și sustenabilitatea fondurilor de pensii private și facultative. Curtea constată, așadar, că nu se poate pune nici problema unei exproprieri”, se arată în decizie.

Singura prevedere considerată neconstituțională, fiind o discriminare nejustificată pe criteriul tipului de boală, este cea de la art. 55 alin. (2), conform căruia doar bolnavii cu afecțiuni oncologice pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului lor personal sub formă de plată unică, spre deosebire de toți ceilalți, chiar dacă se află în situații medicale comparabile sau chiar mai grave din perspectiva prognosticului vital, a gradului de invaliditate și a impactului asupra calității vieții.

Decizia CCR din 25 noiembrie este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și premierului.

Odată ajunsă în Parlament, aleșii din ambele camere trebuie să armonizeze legea cu decizia, prin eliminarea aliniatului neconstituțional, urmând ca forma finală să fie trimisă spre promulgare șefului statului.

Legea intră în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.

Ce înseamnă de fapt sistemul pensiilor private, după cecizia CCR

În prezent, conform normelor tranzitorii, banii strânși în contul de pensie obligatorie administrată privat pot fi retrași integral – varianta preferată de majoritatea celor care au ieșit din câmpul muncii – sau în 60 de rate (5 ani) egale.

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,4 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Sistemul pensiilor administrate privat a depășit în noiembrie, după 17 ani de la lansare, pragul de 200 de miliarde de lei al activelor cumulate, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro și peste 11% din Produsul Intern Brut (PIB), după cum a arătat Dan Armeanu, vicepreședintele ASF responsabil cu piața pensiilor private, într-o analiză transmisă Mediafax.

Comparativ cu noiembrie 2024, activele au crescut cu 30%, iar față de aceeași perioadă din 2023, avansul cumulat depășește 59%.

„Performanța fondurilor de pensii private de la înființare până în prezent a înregistrat o creștere substanțială, rentabilitatea anualizată obținută în cei 17 ani de funcționare este de 8,04%, fiind de aproximativ două ori superioară ratei inflației, care în perioada respectivă a fost de 4,67%”, a detaliat Dan Armeanu.

De amintit că, până să devină plăți pentru pensionari, 96% din totalul activelor sistemului de pensii private este investit în instrumente emise în România, fondurile de pensii private contribuind la susținerea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului.