DOCUMENT. S-au găsit bani de pensii şi salarii, avem proiectul rectificării. Ministerul Finanţelor anunţă că deficitul creşte cu 24.579 milioane de lei

Ministerul Finanţelor a publicat, luni, Proiectul Ordonanţei de Urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025.

Potrivit Ministerului Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 3.230,6 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 27.810,2 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat creşte cu 24.579,6 milioane lei.

a) Veniturile bugetului de stat pe anul 2025, se diminuează per sold cu suma de 1.812,7 milioane lei.

Influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:

Alte articole

Coaliția face ultimele calcule privind rectificarea bugetară. Cine primește mai mulți bani și de unde se taie

Se pregătește taxarea inversă la îmbrăcăminte și încălțăminte! Ce presupune măsura, cine va scoate bani din buzunar

– Impozit pe profit – 1.414,6 milioane lei, influenţă dată de evoluţia încasărilor comparativ cu programul stabilit, atât la impozitul pe profit de la agenţii economici cât şi la impozitul pe profit de la băncile comerciale;

–  Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice: +1.268,0 milioane lei. Majorarea se datorează încasărilor situate peste programul stabilit la impozitul pe venitul microîntreprinderilor precum şi la impozitul pe dividende de la persoane juridice;

–  Impozit pe venit şi salarii: 1.871,2 milioane lei per sold, din care +1.682,9 milioane lei impozit pe venit şi -188,4 milioane lei cote defalcate din impozitul pe venit. Impozitul pe venit de +1.682,9 milioane lei este susţinut în principal de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende, urmare a majorării cotei de impozit de la 8% la 10% (art. LXIV din O.U.G 156/2024).

–  Taxa pe valoarea adăugată: -2.443,9 milioane lei per sold, din care -1.941,9 milioane lei venituri din taxa pe valoare adăugată, iar +502,1 milioane lei sume defalcate din taxa pe valoare adăugată. Diminuarea veniturilor din taxa pe valoare adăugată se datorează evoluţiei înregistrate de încasările din TVA comparativ cu programul stabilit, atenuată parţial de impactul pozitiv de 5.950,3 milioane lei al modificărilor legislative adoptate prin Legea nr. 141/2025;

–  Accize: +513,6 milioane lei, influenţă dată de evoluţia încasărilor din accize coroborată cu efectul majorării nivelului accizelor la benzină, motorină, alcool şi produse din tutun şi al instituirii accizelor la vinurile liniştite prin Legea nr. 141/2025;

–  Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii: -914,6 milioane lei, diminuare datorată măsurii privind restituirea contribuţiei la Fondul de Tranziţiei Energetică (O.U.G. nr. 33/2025), atenuată parţial de majorarea veniturilor provenite din impozitul specific pe cifra de afaceri realizată de agenţii economici din sectoarele petrol si gaze naturale (O.G. nr. 3/2025) şi impozitul pe cifra de afaceri realizată de instituţiile de credit (Legea nr. 141/2025);

–  Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi +500,0 milioane lei, majorare ce reprezintă efectul estimat al taxării jocurilor de noroc (Legea nr. 141/2025);

–  Impozit pe comerţ exterior şi tranzacţiile internaţionale: +445,4 milioane lei; –  Contribuţii de asigurări sociale: -776,6 milioane lei, influenţă dată de evoluţia încasărilor comparativ cu programul stabilit;

–  Venituri nefiscale: -2.240,7 milioane lei. Diminuarea veniturilor se datorează încasărilor situate sub programul stabilit la veniturile din dividende de la societăţi şi companii naţionale şi la veniturile din ajutoare de stat recuperate;

–  Venituri din capital: +265,4 milioane lei;

–  Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări: -802,3 milioane lei;

–  Sume aferente asistenţei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR: +2.196,3 milioane lei.

b) Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2025, se majorează, per sold, cu suma de 23.352,1 milioane lei.

Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

–  Cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 696,3 milioane lei;

–  Cheltuielile cu bunuri şi servicii se majorează cu 321,4 milioane lei;

–  Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 12.088,2 milioane lei;

–  Cheltuielile cu subvenţiile se majorează cu 531,6 milioane lei;

–  Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 4.345,1 milioane lei;

–  Cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 3.341,4 milioane lei;

–  Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014 – 2020 şi din fondul de modernizare se diminuează cu 150,1 milioane lei;

–  Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2021- 2027 se diminuează cu 3.974,7 milioane lei;

–  Alte cheltuieli scad cu 478,4 milioane lei;

–  Proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR se majorează cu 2.774,3 milioane lei;

–  Proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR se majorează cu 5.371,9 milioane lei;

–  Fonduri de rezervă se majorează cu 500,0 milioane lei;

–  Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 318,9 milioane lei;

–  Cheltuielile de capital se diminuează cu 2.069,1 milioane lei.

Președintele Românei, Nicușor Dan, a declarat duminică faptul că rectificarea bugetară va aduce 25 de miliarde lei în plus pentru funcționarea statului în mod normal.

„România a plecat în februarie-martie cu un deficit pe hârtie de 7% din PIB. Tot asta a însemnat că și-a asumat în momentul acela că anumite categorii de cheltuieli nu vor fi acoperite. Adică ele existau, dar nu erau pe hârtie. În momentul de față, o să fie o rectificare care să asigure funcționarea statului în mod normal. Asta înseamnă o trecere de la 7 sau 7,1, cât era, la 8,4. Și asta înseamnă un plus de 25 de miliarde de lei la cheltuieli. Pe scurt, asta va fi rectificarea”, a explicat Nicușor Dan.

Ministerul Finanţelor: Deficitul bugetar a fost de 4,54% din PIB, în primele opt luni, adică 86,36 miliarde lei, faţă de 4,59% din PIB în aceeaşi perioadă anului trecut

Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 86,36 miliarde lei, respectiv 4,54% din PIB faţă de deficitul de 80,87 miliarde lei, respectiv de 4,59% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2024, anunţă Ministerul Finanţelor. Veniturile totale au însumat 420,11 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2025, înregistrând o creştere de 11,8% (an/an). Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 506,47 mld lei au crescut în termeni nominali cu 10,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

”Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 86,36 miliarde lei, respectiv 4,54% din PIB faţă de deficitul de 80,87 miliarde lei, respectiv de 4,59% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2024”, anunţă Ministerul.

Veniturile totale au însumat 420,11 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2025, înregistrând o creştere de 11,8% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale: +0,38 pp în cazul veniturilor curente – cu precădere impozit pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize – şi +0,36 pp la fonduri europene.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 39,63 miliarde lei, înregistrând o creştere de 20,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 137,73 miliarde lei, consemnând o creştere de 10,3% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie. Evoluţia a acestor încasări a fost influenţată şi de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel realizat în primele opt luni ale anului trecut (14,8 miliarde lei în ianuarie-august 2025, faţă de 11,6 miliarde lei în ianuarie-august 2024).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 27,09 miliarde lei, consemnând o creştere de 11,7% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.

Încasările nete din TVA au însumat 82,55 miliarde lei, marcând o creştere de 6,9% (an/an). Evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+8%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (22,1 miliarde lei în ian-aug 2025, comparativ cu 20,5 miliarde lei în ianuarie-august 2024), cât şi de un efect de bază mai ridicat.

Veniturile din accize au însumat 32,36 miliarde lei, consemnând o creştere de 15,9% (an/an), în condiţiile unor evoluţii pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele din tutun  (18,5%) şi accizele pentru produsele energetice (+15,4%). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 37,61 miliarde lei, în creştere cu 4,6%, în condiţiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 miliarde lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 31,49 miliarde lei, în creştere cu 37,3% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 506,47 mld lei au crescut în termeni nominali cu 10,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 25,9% din PIB la 26,6% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 113,30 miliarde lei, în creştere cu 6,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal şi-au menţinut ponderea la nivelul de 6% din PIB.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 63,32 miliarde lei, în creştere cu 4% comparativ  cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 8,6% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 33,18 miliarde lei, cu 10,33 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 167,40 miliarde lei în creştere cu 13,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 8 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 8,54 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (856,45 milioane lei).

Alte cheltuieli au fost de 12 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 38,9 miliarde lei, în creştere cu 25,89% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 71,95 miliarde lei, cu 10,65% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 65,03 miliarde lei.