Documentul care l-ar putea scăpa pe Gigi Becali de închisoare

Practic, magistraţii care l-au condamnat pe Gigi Becali nu ar fi trebuit să-l judece, deoarece nu aveau certificate ORNISS, necesare în dosarul schimbului de terenuri făcut de Becali cu Ministerul Apărării, întrucât unele dintre probele de la dosare erau documente clasificate.

În mod normal, repartizarea dosarelor la instanţe se face în mod aleatoriu. Însă în dosarele care conţin ca probe documente clasificate, judecătorii din completul de judecată trebuie să deţină certificate ORNISS.

„În cadrul fiecărei secţii, după repartizarea aleatorie a unui dosar cu documente clasificate, dacă judecătorii care formează completul de judecată nu deţin certificate de acces la documente clasificate sau acestea nu sunt corespunzătoare nivelului de secretizare, dosarul se consideră repartizat completului imediat următor care soluţionează în materie şi care are în compunere judecători ce deţin certificate corespunzătoare nivelului de secretizare”, se arată într-un document al Curţii de Apel.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Deşi dosarul schimbului de terenuri conţinea documente cu diferite grade de clasificare, magistraţii care l-au condamnat pe Becali nu aveau asemenea certificate.

Gigi Becali a fost condamnat definitiv, pe 20 mai, de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu MApN, iar fostul ministru Victor Babiuc şi fostul şef al Statului Major General Dumitru Cioflină au primit câte doi ani de închisoare, tot cu executare. Fiica lui Babiuc, Ioana Babiuc, a fost achitată.

Completul de cinci judecători al instanţei supreme l-a condamnat pe Becali la doi ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată.

În cazul finanţatorului echipei Steaua Bucureşti – condamnat anterior la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul privind sechestrarea de persoane -, instanţa a revocat suspendarea executării acestei pedepse. Judecătorii au reindividualizat pedepsele de câte trei ani de închisoare primite de Becali în acel dosar şi le-au contopit cu pedeapsa de doi ani de închisoare pentru fapta din dosarul privind schimbul de terenuri, potrivit Mediafax.

După recontopirea pedepselor, au arătat judecătorii, Gigi Becali urmează să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv de trei ani de închisoare cu executare, din care instanţa a dispus să fie scăzută perioada 2 aprilie – 17 aprilie 2009, în care omul de afaceri a fost reţinut şi arestat preventiv pentru faptele din dosarul sechestrării de persoane.

Totodată, Magistraţii au mai decis ca Becali să plătească suma de 421.000 de dolari drept despăgubiri.

Decizia este definitivă, neexistând alte căi de atac. Vila şi terenurile latifundiarului se află sub sechestru.

Tot în dosarul schimbului de terenuri Becali-MApN, fostul ministru al Apărării Victor Babiuc şi fostul şef al Statului Major General Dumitru Cioflină au fost condamnaţi la câte doi ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu în formă calificată.

În cazul fiicei fostului ministru al Apărării, Ioana Babiuc, instanţa a dispus menţinerea achitării decise de cei trei judecători ai instanţei de fond.

Prin aceeaşi decizie, judecătorii instanţei supreme au dispus interzicerea unor drepturi civile, timp de cinci după executarea pedepselor, în cazul lui Becali, Babiuc şi Cioflină, Astfel, aceştia nu vor avea voie să aleagă şi să fie aleşi în autorităţile publice sau în funcţii publice, să ocupe o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi nici să ocupe o funcţie sau să exercite o profesie ori să desfăşoare o activitate de natura aceleia de care s-au folosit pentru săvârşirea infracţiunii.

Instanţa a mai dispus ca Gigi Becali, Victor Babiuc şi Dumitru Cioflină să plătească în solidar 421.280 de dolari sau echivalentul în lei, plus dobândă calculată începând din 5 octombrie 1998, către statul român.

De asemenea, Babiuc şi Becali trebuie să plătească, tot în solidar, 448.378 de dolari sau echivalentul în lei, plus dobândă calculată începând din 1999, către statul român.

Totodată, instanţa a dispus menţinerea măsurilor asigurătorii puse de procurorii anticorupţie pe bunurile celor trei inculpaţi condamnaţi şi i-au obligat pe fiecare dintre aceştia la plata a câte 25.000 cheltuieli judiciare către stat.