Strategia, la care Ministerul Dezvoltării lucrează de ceva timp, trasează harta locuirii în România până în 2030, scrie capital.ro. Măsurile prezentate în document schimbă total regulile în ceea ce priveşte construcţia, finanţarea şi reabilitarea locuinţelor. Banca Mondială a livrat în vara anului trecut, la cererea Guvernului României, un raport extins la nivelul politicilor de locuire din România.

Citeşte şi PROGRAM PILOT GRATUIT. Când începe reabilitarea termică a caselor, la Bucureşti

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Posibile concedieri la TAROM. Veștile nu sunt deloc bune. Sorin ...

Rezervările pentru minivacanța de Paști îi supără pe hotelieri. ...

Recomandările au fost integrate în strategie şi au fost analizate şi dezbătute împreună cu actorii relevanţi din domeniu, în cadrul atelierelor de lucru privind locuirea organizate de Banca Mondială în luna iulie 2015, potrivit unui anunţ al Ministerului Dezvoltării.

Ministerul a anunţat că propunerile şi comentariile privind strategia pot fi transmise în cel mult 20 de zile calendaristice începând de astăzi pe siteul instituţiei.

Mai jos vă prezentăm pe scurt câteva schimbări cuprinse în strategie:

– Se ia în calcul introducerea unui impozit special pe venit pentru a strânge bani în vederea construcţiei de locuinţe la preţuri accesibile. Banii încasaţi ar urma să fie gestionaţi de un Fond Naţional de Locuire menit să ofere asistenţă financiară pentru dezvoltarea de locuinţe ieftine

– Se analizează posibilitatea înfiinţării unui fond de investiţii care să pună la un loc bani europeni, din bugetul de stat şi ai primăriilor, plus fonduri private, cu scopul finanţării programelor de termoizolare a locuinţelor. Principalul destinatar ar fi primăriile mici care întâmpină dificultăţi în accesarea finanţărilor bancare pentru îmbunătăţirea fondului locativ din localităţile pe care le gestionează.

– Guvernul intenţionează să sprijine înfiinţarea de cooperative cărora să le pună la dispoziţie teren şi să subvenţioneze construcţia de locuinţe, schemă prin care se evită specula imobiliară şi profitul dezvoltatorilor, dar şi aspectul de ghetou al locuinţelor sociale

– Guvernul vrea să oblige dezvoltatorii ca 20% din locuinţele pe care îşi propun să le construiască să aibă un preţ mai mic de 50.000 euro, ca o condiţie de obţinere a autorizaţiilor de construire

– Guvernul vrea să cumpere clădirile istorice neutilizate şi avariate de la proprietarii care nu le vor consolida într-o perioadă de timp dată, urmând să le reabiliteze cu bani de la bugetul de stat

Potrivit documentului, postat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se consideră că forţa cu care s-a relansat sectorul rezidenţial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă.

”Câteva modificări ale programului ‘Prima casă’ ar putea ajuta la soluţionarea unora dintre aceste probleme: de exemplu, printr-o direcţionare mai bună către gospodăriile care altfel nu ar putea contracta o ipotecă, efectele de distorsionare ar putea fi reduse deoarece veniturile beneficiarilor ar corespunde preţurilor locuinţelor mai mici, iar cheltuielile publice ar fi direcţionate corespunzător către gospodăriile cu venituri mai mici. Plafonul de garantare de 60.000-70.000 EUR nu este destul de eficient în filtrarea şi orientarea către persoanele care au cu adevărat nevoie de acest tip de asistenţă din partea Guvernului. Un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi o soluţie în această privinţă. Astfel, eligibilitatea pentru obţinerea garanţiei din cadrul programului ‘Prima Casă’ ar putea să se bazeze pe criteriul de venit”, se arată în document.

”Persoanelor care cumpără locuinţe private în cadrul unui anumit interval al preţului (mai mic de 86.000 EUR sau 380.000 RON) li se oferă o subvenţie pentru TVA – acestea plătesc 5% TVA, comparativ cu TVA normal de 20%. Această subvenţie ar fi mult mai eficientă dacă ar fi direcţionată în funcţie de nivelul venitului, de exemplu către persoane care câştigă mai puţin de venitul mediu la nivel naţional. Veniturile suplimentare generate astfel ar putea fi alocate altor arii prioritare, inclusiv locuinţe publice şi reabilitare seismică”, se mai arată în document.

Potrivit sursei citate, locuinţele ANL vor putea fi doar închiriate.

”Vânzarea locuinţelor cu chirii subvenţionate pentru tineri în contextul în care fondul de locuinţe publice este deja foarte limitat nu este recomandată. Acest fond ar putea fi menţinut sub forma unor locuinţe cu chirie care să fie utilizate într-unul sau mai multe dintre următoarele scopuri: pentru active generatoare de venit cu chirii la preţul pieţei care să contribuie la subvenţionarea încrucişată a locuinţelor sociale sau la strângerea de fonduri pentru locuinţe sociale noi; locuinţe în regim de închiriere destinate gospodăriilor cu venit redus (până la cea de-a 30-a percentilă a veniturilor, aproximativ) care pot să plătească chiriile actuale; locuinţe pentru tineri (în forma programului actual), cu chirii subvenţionate, însă cu un plafon în ceea ce priveşte numărul de ani în care acestea pot fi ocupate de către o singură gospodărie (de exemplu 3-5 ani); sau locuinţe de ‘tranziţie’ pentru rezidenţii clădirilor care se află în curs de reabilitare seismică”, reiese din documentul postat pe pagina de internet a MDRAP.

O altă prevedere se referă la clădirile istorice, pe care Executivul intenţionează să le cumpere, dacă sunt neutilizate şi avariate, urmând să le reabiliteze cu bani de la bugetul de stat.

‘‘Este necesar ca prerogativele statului de achiziţie obligatorie să fie utilizate pentru a dobândi în proprietate clădiri istorice (monumente istorice vacante) neutilizate şi care sunt în stare precară – în baza unei politici care să instituie îmbunătăţiri ale tuturor clădirilor istorice deţinute în proprietate privată într-o anumită perioadă prevăzută. În cazul în care acest lucru nu este realizat, autoritatea administraţiei publice locale trebuie să poată achiziţiona/dobândi aceste structuri pentru a le consolida/reabilita, cu finanţare de la bugetul local sau bugetul de stat, după caz. În plus, clădirile deţinute în proprietate privată care sunt certificate ca monumente istorice, dar care sunt vacante şi neutilizate pe o perioadă extinsă şi care sunt avariate, pot fi cumpărate cu drepturi de preempţiune de către statul român prin Ministerul Culturii (conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice). Acest cadru legal trebuie să permită conservarea, regenerarea şi, dacă este posibil, schimbarea destinaţiei acestor clădiri”, se mai arată în document.