Dosarul Ferma Băneasa. În acest context, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, a anunțat, pe 22 decembrie, printr-un comunicat, că a dispus verificări dacă Dosarul Ferma Băneasa a fost repartizat corect la completul de judecată.

Dosarul Ferma Băneasa. Verificările au fost efectuate sub coordonarea unuia dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a transmis, pe 30 decembrie, că repartizarea dosarului s-a făcut „cu respectarea principiului distribuirii aleatorii”.

Alte Articole

Decizie finală primită de Mihai Rotaru în dosarul DNA legat ...

Detalii şocante din dosarul „Mâncătorului de femei”. ...

Descinderi la lăutarii care au falsificat acte pentru a primi ...

Dosarul Ferma Băneasa. Avocatul Radu Chiriță, care cunoaște foarte bine Dosarul Ferma Băneasa, desființează punct cu punct cocluziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform EVZ.

Dosarul Ferma Băneasa. „Scriam la 3 zile după condamnarea lui Robert Roşu că arată ca dracu’ faptul că dosarul s-a înregistrat în apel odată cu Moş Crăciun şi că e bizar, ca să nu spun altfel, faptul că el a fost depus fix atunci, fără motivele de apel al DNA, deşi ăştia ţinuseră dosarul la ei vreo 3 luni ca să scrie motivele de apel. Sugeram că repartizarea aia nu părea să fie în regulă.

No, a doua zi după ce s-a rostogolit această informaţie pe net, doamna preşedinte al ICCJ a decis să facă un control asupra repartizării dosarului. A publicat apoi un comunicat şi un referat care stă la baza comunicatului, concluzionând că totul o fost ok, dosarul a fost repartizat corect către completul negru.

De atunci mă tot uit ca boul atât la acel referat, cât şi la fişa dosarului şi alte elemente ce ţin de repartizare şi nu-mi iese din cap caţeluşul cu părul lui creţ.

Zice cea mai supremă instanţă din ţară că indicele de complexitate de 473 a fost stabilit corect pe dosar şi că e adevărat că numărul de părţi a fost băgat greşit 40 în loc de 26, dar că asta nu a avut vreo influenţă, pentru că or făcut ei un test şi ieşea 472 dacă erau băgate corect părţile. Acu, una dintre probleme este că complexitatea dosarului a fost stabilită pe fişa dosarului la 469, nu la 473.

Nu o fi mare diferenţa, dar mă tot întreb cum dracu’ s-o făcut verificarea aia de or ajuns la concluzia că e ok că s-a stabilit 473, dacă indicele vieţii o fost 469. 473 e noul 469, ceea ce nu e neapărat greşit după cum ne învaţă filosofii de pe Internet care susţin că ideea după care 1 plus 1 egal cu 2 e depăşită, fascistă şi rasistă. În vremea noastră 1 plus 1 poate fi oricât, e o alegere personală. Pe filosofia asta, trebuie să acceptăm deci că la ICCJ 469 este egal cu 473, lafel cum cei patru apostoli sunt 3: Luca şi Matei.

După ce am citit asta, am zis că mă pun şi io să calculez să văd cât îmi dă. Caut formula după care se face socoteala şi găsesc hotărârea 609/07.06.2016 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători. Acolo, la art. I pct. 3 scrie că începând cu data de 01.07.2016, formula de calcul a gradului de complexitate a dosarului este următoarea: (Complexitatea obiectului principal) + (complexitatea obiectelor secundare) x 50% + (complexitatea obiectului principal) x (numărul părţilor) x 10% + (complexitatea obiectului principal) x (numărul volumelor) x 20% + (complexitatea obiectului principal) x (numărul martorilor ce depăşeşte minimul de 10) x 10%. În cazul căilor de atac, la complexitatea preluată de la instanţele care au pronunţat hotărârea atacată, se va adiţiona 20% x numărul apelurilor/recursurilor (minim două).

Bun, suntem în cale de atac, deci mă pun să caut complexitatea preluată de la fond. Cucu, pe fişa de dosar nu apare. Or uitat să o treacă. No, şi doamna Cami de la ICCJ cum o făcut? Mă apuc io să calculez prima data aia de la fond – număr martori, dosare tot felu de chestii – şi apoi să o fac pentru apel. Nu-mi iese nici măcar pe aproape. Schimb calculator, pe ideea că o fi ăsta prost, că e din ăla cu 5g. Cucu, tot aşa îmi dă. Trec la varianta cu pixu’ şi foaia, că tehnologia nu pare să mă ajute. Nici aşa nu-mi iese măcar în zona lui 469-473. Marjă de eroare de 50% nu le dă nici la ăştia cu sondajele de la alegeri.

Mă tot cuget ce Dzeu o fi făcut oamenii de la ICCJ şi mă izbeşte la un moment duhul sfânt şi realizez că ăştia de la ICCJ sunt campioni la neaplicarea legii, care e doar pentru căţeii din popor. Căţeluşii cu părul creţ ridică piciorul când văd o lege, aşa că nu trag la sorţi toţi membrii unui complet de 5, nu desemnează complete specializate pentru fapte de corupţie, nu motivează veci în 30 de zile (aici 300 e noul 30) etc. De ce să respecte ei decizia CSM cu formula? Mă pun să calculez pe formula veche anterioră lui 1 iulie 2016, trec şi io greşit numărul de părţi şi de volume şi îmi dă 468,6, rotunjit 469. Evrika, frătiuc! Aşa o făcut de o ajuns la 469. Încă nu ştiu cum or făcut verificatorii de or ajuns la 473, dar încă cercetez.

Misterul a fost dezlegat. Ca să iasă 469, cât o fost trecut pe dosar când o fost băgat pentru repartizare în Ecris, trebuie să:

-aplici o formulă care nu mai este în vigoare de vo’ trei anişori şi jumătate faţă de momentul 24 decembrie 2019
-să treci greşit numărul de părţi 40 în loc de 26. Ca să ajungă aici, or numărat după metoda Prisanda cu triplu tulup la 180 de grade. Pe Robert l-o numărat de 3 ori.
-să treci greşit numărul de volume al dosarului. Or trecut vreo două sute şi ceva, numărând şi CD-urile şi dosarele de arestare şi alea de cameră preliminară etc., deşi ghidul făcut de CSM pentru căţeii din popor scrie că alea nu se numără.

După care să vii să dai comunicat în care să linişteşti publicul că totul o fost ok, ICCJ, ca prima instanţă este farmacie, respectă legea şi când respiră etc”, a scris avocatul Radu Chiriță pe blogul său, raduchirita.com.