DOSARUL GALA BUTE: Înalţi funcţionari publici, audiaţi. Urmează Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea

Ingrid Mocanu, fost consilier al vicepremierului Gabriel Oprea şi fostă angajată a Ministerului Justiţiei, a arătat că pe 5 ianuarie 2011, cu foarte puţin timp înaintea şedinţei de Guvern, a primit de la MDRT un draft al proiectului de hotărâre de Guvern privind promovarea Galei Bute din bani publici.

„Am dat-o unui coleg care avea competenţă, Mihaela Zugrăvescu, şi pe mail am trimis iniţiatorilor (Direcţiei Juridice din MDRT) observaţii. Observaţia principala se referea la competenţă MDRT de a organiza evenimentul, care exceda cadrului legal. Această observaţie a fost însuşită de către iniţiatori. A doua observaţie se referă la sursa de finanţare, în sensul că era un articol potrivit căruia banii erau de la stat, în timp ce în ordonanţă se preciza expres că astfel de programe urmează a fi plătite dintr-un fond”, a arătat Mocanu în faţa judecătorilor de la instanţa supremă.

Ea a mai arătat că în şedinţa de guvern s-a venit cu un proiect de ordonanţă şi că, potrivit, fişei postului, ea îl însoţea pe ministrul Justiţiei la şedinţa de Guvern.

„L-am însoţit pe ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu la şedinţa de guvern. Proiectul nu era inclus pe ordinea de zi. A început şedinţa, după care a apărut pe o listă suplimentară, procedeu care nu este neobişnuit, existând cadru legal care reglementează includerea unui act normativ pe liste suplimentare. Fiecare ministru venea cu propuneri de acte pentru lista suplimentară, iar premierul aprobă sau nu includerea pe listă. Emil Boc era premierul. Dacă proiectele de acte nu aveau toate avizele, erau trimise cu lista suplimentară în afara sălii de şedinţă la noi, la aparatul tehnic, care lucra în altă sală, unde existau computere şi legislaţia. Am primit proiectul hotărârii de guvern şi am văzut că şi reprezentantul ministerului de Finanţe formulase acelaşi tip de observaţii”, a completat fosta angajată a Ministerului Justiţiei.

Alte articole

Dorin Cocoș, dezvăluiri despre divorțul de Elena Udrea: „Nu a vrut să mă asculte”. Când va fi eliberată fosta blondă de la Cotroceni

Cum arată acum Dorin Cocoș. La 63 de ani, fostul soț al Elenei Udrea este din nou celibatar

Mocanu a precizat că prima observaţie a făcut referire la competenţă, fiind modificat proiectul astfel încât să coincidă cu competenţa Ministerului Dezvoltării.

„Erau menţiuni referitoare la publicitate. Cea de-a doua observaţie nu a fost însuşită de iniţiator şi ştiu că nu a fost susţinută de Ministerul de Finanţe care a spus că nu existau bani în fondul trecut în ordonanţă. Constatând acest aspect, am procedat la întocmirea unui proiect de aviz negativ având în vedere că nu eram de acord cu inserarea unui text că nu poate fi modificat printr-un act inferior. Era vorba de finanţare, un aspect destul de grav, şi am propus să se acorde aviz negativ. Am întocmit un proiect de aviz negativ pe care l-am semnat. Le-am comunicat şi verbal omologilor din MDRT. Secretarul de stat ieşea din şedinţa de guvern, ne întreba în ce stadiu suntem, lua proiectul de aviz şi îl ducea ministrului care era la masă. Aşa s-a procedat şi aici”, a continuat Ingrid Mocanu.

Ea a mai povestit că respectivul proiect de ordonanţă a fost înmânat secretarului de stat Alina Bica pentru a-l duce în şedinţa de Guvern.

„Ulterior declaraţiilor de la urmărirea penală, am discutat cu Bica, iar aceasta mi-a spus că acel proiect de aviz negativ l-a dus în şedinţa de Guvern. Am auzit că Predoiu i-a cerut lui Bica să semneze proiectul de hotărâre de Guvern, că ea a refuzat şi astfel a semnat Predoiu. În celelalte mai multe situaţii Cătălin Predoiu delega secretarul de stat să semneze proiectele legislative, deşi el era prezent la şedinţă. Am aflat din presă că s-a aprobat acest proiect de hotărâre de Guvern. Avizul este unul consultativ. Prim-ministrul decidea care era conţinutul final al actului normativ”, a mai arătat fosta consilieră a lui Predoiu.

Instanţa l-a audiat apoi ca martor pe Laurenţiu Gabriel Friptu, între 2006 şi 2012 director al Direcţiei al Autorităţii de Management a Programului Operaţional Regional, autoritate din subordinea MDRT. Fost ofiţer şi dovedit în instanţa ca lucrător al Securităţii, Friptu a arătat că „o prioritate de investiţii avea ca obiect finanţarea activităţilor de promovare la nivel naţional a brandului de ţară (…). iar cererea de finanţare a avut ca scop promovarea turismului, printre care şi activitatea de promovare în cadrul Galei de box”, a arătat fostul ofiţer în faţa judecătorilor.

Friptu a mai povestit că cererile de finanţare se aplicau relativ repede având în vedere că erau instituţii din cadrul aceluiaşi minister şi că a aflat despre „un parteneriat între Federaţia Română de Box (FRB) şi Euro Plus Computer (firma reprezentta de Rudel Obreja – n.red.) care nu există în cererea de finanţare”, a mai arătat fostul director din minister.

Întrebat dacă era o prioritate la nivelul Guvernului ca fondurile europene să fie absorbite pentru activitatea de turism, Friptu a răspuns că da. La întrebarea instanţei cine ar fi trebuit să organizeze Gala Bute, Friptu a spus că Federaţia Română de Box.

„În momentul în care se schimbă beneficiarul, cheltuiala devine neeligibilă”, a mai precizat Friptu.

A fost audiat apoi Bogdan Răileanu, fost angajat al MDRT şi director al Departamentului Achiziţii Publice între 2009 şi 2012.

„Atribuţiile mele cu referire la contractul din 2011 au început când am avizat referatul de necesitate. Anterior semnării referatului de necesitate am particip la şedinţe la secretarul general al ministerului sau la cabinetul ministrului în care se dezbat propuneri din partea direcţiilor de specialitate. Propunerile veneau din partea Direcţiei Turism. Cred că la o şedinţă a participat şi Rudel Obreja. Spunea că vrea să vândă pachetul de publicitate a Galei Bute către MDRT cu 4 milioane euro, fără a preciza ce anume şi ce tip de promovare urma să facă. Poziţia ministerului a fost clară. Atâta vreme cât nu ne poate spune împărţirea pe cheltuieli, ministerul renunţă la proiectul de promovare a României în cadrul Galei Bute. Ne-a spus că nu ştie să facă asta şi i s-a sugerat să apeleze la o societate specializată în astfel de servicii”, a arătat Răileanu.

El a mai precizat că a cerut direcţiei Turism să-i confirme dacă există exclusivitate pentru vânzarea pachetului de publicitate în cadrul evenimentului sportiv din 2011.

„Am primit o copie a unei adrese de la FRB în care se menţiona că există o societate care deţine exclusivitate asupra vânzării pachetului de publicitate în cadrul Galei de box, deci nu am mai organizat licitaţie publică”, a continuat fostul director din minister.

Fostul funcţionar susţine că a negociat cu Rudel Obreja şi că în final ministerul a fost de acord să plătească numai 1,9 milioane de euro pentru pubicitate din cele 4 milioane cerute de Obreja.

„S-a întocmit procesul-verbal şi s-a semnat de ambele părţi. Nu-mi aduc aminte dacă la şedinţa la care a participat Obreja a participat şi doamna ministru. Secretarul general Gheorghe Nastasia a aprobat toată documentaţia legată de încheierea contractului, în calitatea sa de ordonator principal de credite. Nu mai ştiu de cine era semnată adresa de la FRB potrivit căreia firma Euro Plus Computer deţine drepturi exclusive în ceea ce priveşte Gala Bute”, a susţinut, în final, Răileanu.

La următorul termen din 18 ianuarie 2017 vor fi audiaţi alţi patru martori, printre care şi Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea.

Dosarul „Gala Bute” a ajuns la instanţa supremă în aprilie 2015. Procurorii îi acuză de fapte de corupţie pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu, fostul asistent personal al Elenei Udrea, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia şi omul de afaceri Dragoş Botoroagă.

Printre faptele pentru care aceştia au fost trimişi în judecată sunt: luare sau dare de mită, abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, evaziune fiscală şi spălare de bani.