DOSARUL NANA merge mai departe în instanţă. Curtea de Apel a admis contestaţia Parchetului

„Prin încheierea nr. 1093/C din data de 30 septembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti a admis contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi, iar în baza art. 346 alin. 1 Cod de procedură penală a respins ca neîntemeiate cererile şi excepţiile formulate de către mai mulţi inculpaţi din dosarul intitulat generic „Dosarul Nana”.

Totodată Curtea a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 236/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Reamintim faptul că, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus sesizarea instanţei prin rechizitoriul întocmit la data de 5 mai 2015 în cauza având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate şi arendarea unor terenuri amplasate pe raza comunei Nana, judeţul Călăraşi. „, se arată într-un comunicat al Parchetului General. 

În luna august, magistraţii Tribunalului Călăraşi au decis, să restituie dosarul Nana procurorilor de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Alte articole

Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru propagandă legionară și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime de război

Călin Georgescu a ieșit de la Parchetul General. Procurorii i-au prelungit controlul judiciar pentru încă 60 de zile VIDEO

”Dispune restituirea cauzei privind pe inculpaţii Niculae Tudoriţa, Dobre Marian, Dobre Gheorghe, Decu Florian, Enciu Domnica, Negoiţă Daniela, Neagu Marius Gelu, Preda Simona Alina, Preda Vasilica, Ştolea Georgică şi Tudorache Nicolae, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică”, se arăta în decizia instanţei.

De asemenea, instanţa a menţinut măsura controlului judiciar faţă de Niculae Tudoriţa, Dobre Marian, Dobre Gheorghe, Decu Florian, Neagu Marius Gelu şi Preda Simona Alina.

Decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată de procurori. 

În luna mai, procurorii Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au trimis în judecată, sub control judiciar, şase funcţionari din Primăria Nana, respectiv pe Gheorghe Dobre, primarul comunei – pentru constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, conflict de interese şi spălare a banilor, pe secretara comunei, Tudoriţa Niculae, şi pe Marius Gelu Neagu – pentru constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, conflict de interese, spălare a banilor şi fals în declaraţii, pe Florian Decu – pentru constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, spălare a banilor şi fals în declaraţii, pe Marian Dobre – pentru constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, conflict de interese, spălare a banilor şi fals în declaraţii, şi pe Simona Alina Preda – pentru constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, spălare a banilor şi fals în declaraţii.

Alte cinci persoane au fost trimise în judecată în stare de libertate: Vasilica Preda, contabil în Primăria Nana – pentru constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, spălare a banilor şi fals în declaraţii, Nicolae Tudorache, casier în Primărie – pentru complicitate la abuz în serviciu, spălare a banilor şi fals în declaraţii, Domnica Enciu – pentru constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare a banilor, Daniela Negoiţă – pentru constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la abuz în serviciu şi spălare a banilor şi Georgică Stolea – pentru complicitate la abuz în serviciu şi spălare a banilor.

Potrivit rechizitoriului trimis Tribunalului Călăraşi, instanţă care urma să judece dosarul Nana, în perioada 2005 – 2010, Tudoriţa Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu, Marian Dobre şi fostul primar al comunei Nana, Dumitru Budeşteanu, decedat, au iniţiat, constituit şi sprijinit un grup infracţional organizat, care a avut ca scop retrocedarea de terenuri agricole prin eludarea dispoziţiilor Legii fondului funciar şi a celorlalte reglementări în domeniu. În timp, la grupul infracţional au aderat Simona Alina Preda, Gheorghe Dobre, Vasilica Preda, Domnica Enciu şi Daniela Negoiţă, care au contribuit la realizarea retrocedarea ilegală de terenuri agricole.

Comisia de fond funciar a comunei Nana a soluţionat, în perioada mai 2006-decembrie 2010, 128 de cereri de retrocedare de terenuri agricole, aproximativ 44 la sută dintre aceste solicitări de revendicare fiind formulate în numele inculpaţilor, soţiilor sau soţilor, părinţilor, bunicilor acestora sau în numele altor rude sau afini, susţin anchetatorii.

„Astfel, contrar dispoziţiilor legale care prevăd că cererea se depune personal sau prin mandatar, membrii grupului au săvârşit diverse manopere frauduloase, precum completarea ori falsificarea cererilor în modalitatea contrafacerii semnăturii titularului ori prin antedatare. De asemenea, aceştia au scris, au acceptat depunerea şi au înregistrat retroactiv în registrul special de fond funciar cereri care au fost depuse peste termenul de decădere prevăzut de legislaţia în domeniu, cereri despre care s-a stabilit că nu au fost semnate de titulari. Mai mult decât atât, din probatoriul administrat în cauză s-a stabilit că cererile nu cuprindeau toate datele şi elementele necesare, soluţionarea lor făcându-se în lipsa actelor prevăzute de lege (certificatul de deces al autorului terenului revendicat, certificatul de moştenitor sau declaraţia pe proprie răspundere)”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Retrocedările ilegale s-au făcut ca urmare a faptelor de abuz în serviciul şi complicitate la abuz în serviciu ale inculpaţilor, unii fiind membri ai Comisiei de fond funciar Nana, care astfel au produs pagube domeniului privat al statului de 3.076.949 de lei.

Procurorii au pus sechestru asigurător pe terenurile dobândite ilegal, pentru recuperarea pagubei şi restabilirea situaţiei anterioare deciziilor de retrocedare luate abuziv. De asemenea, anchetatorii au dispus măsura sechestrului pe bunuri mobile şi imobile ale inculpaţilor.

Sechestrul asigurator a fost pus pe un teren de 735 de hectare, în cazul căruia procurorii au suspiciuni că a fost retrocedat în mod ilegal. Din cele peste 700 de hectare face parte şi terenul Ioanei Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu. Ioana Băsescu a contestat în instanţă sechestrul pus de procurori, însă Tribunalul Călăraşi a dat câştig de cauză PICCJ.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a scris pe Facebook, în 7 martie, că îi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010, arătând că aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva sa.

El a ţinut să precizeze că „nu exclude posibilitatea ca în procesul de restituire să fi existat ilegalităţi”, adăugând că „asta va constata justiţia, iar cei care au încălcat legea vor răspunde”.

„Sper ca astfel de investigaţii să se facă în toată ţara, începând spre exemplu cu judeţele Vrancea şi Timiş. Ioana Băsescu a cumpărat de la o firmă italiană cele 290,4 hectare de la Nana în octombrie 2013 în baza înscrisurilor legale de la cartea funciară, cu deplină bună credinţă. Oare de ce timp de trei ani cât timp firma italiană a deţinut proprietatea terenurilor nu s-a făcut nicio investigaţie?”, mai scria Băsescu, pe pagina de socializare.

Inspecţia Judiciară din Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că declaraţiile fostului preşedinte Traian Băsescu despre sechestrul pus de procurori pe terenuri din comuna Nana au avut un impact negativ asupra sistemului judiciar şi au afectat independenţa procurorului care instrumentează dosarul.