Dosarul nepotului lui Traian Băsescu, Dragoș Băsescu, are parte de o răsturnare de situație. Fiul lui Mircea, fratele fostului președinte, a fost condamnat definitiv, în februarie 2018, la trei ani de închisoare cu executare. Acesta figurează, însă, ca pârât într-un dosar înregistrat la Judecătoria Constanța pe 6 decembrie 2023, conform Fanatik.
Dragoș Băsescu apare ca pârât de către firma Codecool Talent Hub SRL, iar obiectul dosarului este „acțiune în răspundere contractuală”. Codecool este un startup de educație IT.
Citește și : Elena Udrea scapă de 10 luni de închisoare în dosarul ”Gala Bute”. Decizia nu este însă definitivă
Compania a solicitat obligarea pârâtului Dragoș Băsescu la plata sumei de 47.800 lei reprezentând contravaloarea debitului datorat potrivit acordului privind pregătirea pentru profesia de programator IT din data de 30.06.2021; obligarea acestuia la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere decurgând din încălcarea obligațiilor ce îi revin conform acordului privind pregătirea pentru profesia de programator IT, respectiv suma de 21.988.00 lei (calculată până la data de 04.12.2023, inclusiv), actualizate la data plății efective a creanței principale. Așadar, suma pretinsă lui Dragoș Băsescu este de 69.788 lei.
Dragoș Băsescu a formulat cerere reconvențională, solicitând anularea acordului / contractului privind pregătirea pentru profesia de programator IT din data de 30.06.2021 și orice act succsecvent acestui acord. Instanța a reținut că, ulterior, pârâtul reconvenient Dragoș Băsescu a depus precizări la cererea reconvențională formulată prin care acesta a invocat și prevederile Legii 53/2003 privind Codul Muncii, care prevăd că Tribunalele judecă orice alte cereri date prin lege în competenţa lor. Conform art. 269 Codul muncii, cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă şi conflictele colective de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal.
În prezenta cauză, instanța a reținut că se solicită anularea contractului individual de muncă din 30.06.2021, respectiv CIM din 10.11.2022, precum și anularea contractului individual de muncă din 10.11.2022, caz în care devin incidente dispoziţiile sus-menţionate care stabilesc competenţa exclusivă a tribunalului, indiferent de valoarea obiectului cererii. Prin urmare, verificându-şi competenţa față de obiectul capetelor 2 si 3 de cerere din cererea reconvențională formulată şi dispoziţiile legale care reglementează competenţa în materia litigiilor de muncă, instanţa a apreciat că nu este competentă material să soluționeze aceste capete de cerere.